Cinci indivizi au fost trimiși ieri în judecată de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Suceava, fiind acuzați că au făcut parte dintr-o rețea care a exploatat prin muncă, la spălătorii auto din Anglia, mai multe persoane din județele Suceava și Botoșani.
Potrivit anchetatorilor, liderii grupării erau doi soți din comuna Frătăuții Noi, Ștefan Dorin Bechian, fost Pleșca, zis „Trancan”, în vârstă de 35 de ani, și Elena Bechian, în vârstă de 38 de ani.
Cei doi soți au închiriat în Anglia un număr de patru spălătorii situate în parcările unor supermarketuri din localitățile Stroud, Tetbury, Gloucester și Bishop’s Cleeve și, reiese din actele de sesizare a instanței de judecată, au făcut bani pe spatele unor angajați, tot români, aduși la muncă sub promisiunea oferirii unor salarii consistente, inclusiv transportul, cazarea și masa.
În realitate, explică procurorii DIICOT, victimelor li se luau documentele de identitate, erau terorizate psihic și obligate să lucreze zi de zi, pentru mai puțin de jumătate din banii promiși, și să doarmă pe jos, câte nouă-zece într-o cameră.
Primul lot de inculpați, trimis în fața judecătorilor
Procurorii anchetatori au împărțit dosarul în două și au dispus, ieri, trimiterea în judecată a unui prim lot de inculpați: Corneliu Bechian, zis „Gicu”, în vârstă de 21 de ani, și Virgil Marcu, fost „Râpă”, zis „Gigel”, de 43 de ani, ambii din comuna Frătăuții Noi, Riciard Timofte, de 42 de ani, din orașul botoșănean Darabani, și Ciprian Cătălin Huzdup, zis „Buzatu”, de 24 de ani, respectiv Todiriță Viorel Huzdup, zis „Vicențiu”, de 25 de ani, ultimii doi din comuna ieșeană Țigănași.
Cei cinci sunt acuzați de constituire/sprijinire a unui grup infracțional organizat și trafic de persoane.
Corneliu Bechian și cei doi inculpați Huzdup, susțin anchetatorii, aveau rolul de coordonator al activității de exploatare în spălătoriile închiriate de soții Bechian, ținând evidența mașinilor spălate de angajați și de încasările făcute de aceștia, bani pe care îi predau ulterior liderilor grupării.
Virgil Marcu, se arată în rechizitoriu, a racolat mai multe victime de pe raza orașului botoșănean Bucecea, promițându-le locuri de muncă bine plătite la spălătoriile din Anglia ale familiei Bechian.
Totodată, el s-a ocupat, spun anchetatorii, de transportul victimelor de la Bucecea la Frătăuții Noi, unde au fost cazate peste noapte, iar a doua zi au plecat spre Anglia.
Riciard Timofte este acuzat că s-a ocupat de transportul din România în Anglia, iar pe drum le-a luat victimelor documentele de identitate, refuzând să le restituie și predându-le lui Ștefan Dorin Bechian.
Patronii afacerii cu “sclavi”, se arată în actul de sesizare a instanței, soții Bechian, sunt cercetați într-un alt dosar, procurorii DIICOT dispunând disjungerea cercetărilor față de cei doi, precum și față de alți indivizi, Ștefan Ovidiu Pleșca, de 30 de ani, Elena Pleșca, în vârstă de 27 de ani, ambii din Frătăuții Noi, Adrian Bobi Covaci, în vârstă de 35 de ani, din municipiul Rădăuți, și Constantin Mihai, în vârstă de 43 de ani, din Bucecea.
Au plecat pentru un salariu de 1.000 de euro, dar au primit 400 de euro
Potrivit anchetatorilor, cazul a intrat în atenția Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Suceava în februarie 2009, când mai mulți tineri din județele Suceava și Botoșani au reclamat faptul că au acceptat o ofertă de muncă în Marea Britanie, ce presupunea un salariu onorabil și condiții decente de muncă și cazare, dar odată ajunși acolo realitatea a fost cu totul alta, devenind pur și simplu sclavii unei familii de romi din Frătăuții Noi, Ștefan Dorin Bechian și Elena Bechian.
Victimele au povestit că cel care le-a spus de oferta de muncă a fost Virgil Marcu. Acesta a susținut că vărul său are mai multe spălătorii în Anglia și caută să angajeze români. Salariul promis era 1.000 de euro, cu asigurarea transportului până la destinație, a cazării și a meselor zilnice.
În momentul în care treceau cu bacul spre Anglia, după ce în prealabil le fuseseră ridicate documentele de identitate de către traficanți, victimele aflau că salariul a scăzut la 600 de euro.
Ajunse la destinație, victimele aflau de la Ștefan Dorin Bechian că banii pe care îi vor primi în fiecare lună vor fi 400 de euro și că, din prima plată, le va opri cheltuielile legate de transport, respectiv câte 160 de euro de persoană.
Se plimbau că un cărucior prin parcarea supermarketului și spălau la mână mașinile
„Sclavii” erau duși la casa în care locuiau soții Bechian și cazați în două camere, fiind nevoiți să doarmă câte nouă-zece într-o încăpere.
Camerele nu aveau mobilier, iar mulți dintre angajații de la spălătorii dormeau direct pe mochetă. Cei „norocoși”, susțin procurorii, dormeau pe saltele de plajă.
Cu toții foloseau o singură baie.
Când ajungeau la casa lui „Trancan”, acesta le făcea instructajul privind modul de folosire a locuinței. Erau informați că trebuie să intre cu atenție în imobil și în liniște, pentru ca vecinii să nu observe câte persoane locuiesc în acel imobil.
„Părțile vătămate au aflat că vor spăla manual autoturisme, fiecare având câte un cărucior utilat special, cu bureți, lavete, detergenți și apă, cu care trebuia să se deplaseze prin parcarea unui supermarket și să întrebe conducătorii auto dacă nu doresc să spele autovehiculul. Totodată, părților vătămate li s-a transmis ca toți banii primiți de la clienți să fie predați, inclusiv bacșișurile”, se arată în rechizitoriu.
Munceau zi de zi, de la 8:00 la 19:00, iar duminica până la 16:00
Procurorii DIICOT spun că erau patru echipe de lucru, câte una pentru fiecare spălătorie, fiecare echipă fiind coordonată de către unul dintre „locotenenții” lui Ștefan Dorin Bechian, respectiv Corneliu Bechian, Ștefan Ovidiu Pleșca, Ciprian Cătălin Huzdup și Todiriță Viorel Huzdup.
Muncitorii se trezeau în fiecare dimineață la ora șase, iar echipele plecau împreună cu supraveghetorul la cele patru spălătorii situate în parcările supermarketurilor.
Munca efectivă începea la ora 8:00 și se termina în jurul orei 19:00. Singura excepție era duminica, când programul era redus până la ora 16:00.
Toată activitatea, au stabilit anchetatorii, se efectua sub supravegherea strictă a „șefului de echipă”, care întocmea tabele cu autovehiculele spălate de fiecare lucrător și cu sumele încasate, pe care la sfârșitul zilei le preda lui Ștefan Dorin Bechian. Acesta din urmă, de altfel, împreună cu soția sa – explică procurorii DIICOT în rechizitoriu – supravegheau și ei activitatea din spălătorii și le imputau muncitorilor că nu își fac treaba corespunzător, că sunt mașini pe care nu reușesc să le spele și îi amenințau cu penalizări salariale.
Pedepsit pentru că și-a cumpărat o pereche nouă de șosete
Orice sume de bani pe care victimele le aveau asupra lor erau considerate o fraudă și sancționate de către Ștefan Dorin Bechian, se mai arată în rechizitoriu.
Procurorii DIICOT dau ca exemplu un incident în care a fost implicat unul dintre muncitori, care într-una din zile a fost reclamat de supraveghetorul său că și-a cumpărat șosete noi, fiind bănuit astfel că a furat din încasări.
În acea noapte, explică anchetatorii, a fost luat cu forța de „Trancan” și dus cu mașina pe o stradă din Londra, într-o zonă total necunoscută, unde l-a amenințat că îl abandonează, fără bani și fără acte. Umilit și înfricoșat, muncitorul, susțin procurorii, l-a implorat pe Bechian să-l ducă înapoi la locuința unde era cazat, iar cazul său a fost dat ca exemplu celorlalți „angajați” de la spălătorii familiei din Frătăuții Noi.
O singură masă pe zi, iar când ploua afară, nu primeau de mâncare
Victimele au declarat de asemenea că pe perioada cât au muncit la spălătoriile închiriate de soții Bechian au primit doar o masă pe zi, cea de seară, iar dimineață și la prânz, din când în când, câte o gustare.
La cererea lor, Ștefan Dorin Bechian le dădea sume modice, în jur de cinci lire, pentru a-și cumpăra țigări sau cartele telefonice, iar banii le erau scăzuți din plata lunară.
În zilele în care ploua și nu puteau merge la muncă – se mai arată în rechizitoriu – muncitorii nu primeau nimic de mâncare, întrucât, a declarat unul dintre ei, „regula era dacă nu câștigăm bani, nu mâncăm”.
Amenințări cu lumea interlopă
Procurorii DIICOT susțin de asemenea că soții Bechian exercitau o presiune constantă asupra părților vătămate, impunându-se autoritar prin amenințări și violențe. Nu o dată unii dintre muncitori au fost agresați fizic.
„Trancan” le spunea mereu muncitorilor că are relații cu lumea interlopă din România și că ar putea face oricând apel la „cunoștințele” sale, care l-ar ajuta necondiționat.
Între 150 și 400 de euro pentru a-și schimba declarațiile
Anchetatorii au reușit să adune 11 victime ale soților Bechian, victime care s-au constituit parte civilă în dosar.
Procurorii DIICOT susțin că în perioada urmăririi penale, inculpatul Ștefan Dorin Bechian a contactat, în mod repetat, atât direct, telefonic, cât și prin interpuși părțile vătămate, încercând să le determine, prin oferirea de bani, să-și schimbe declarațiile date în fața organelor judiciare. Pentru acest lucru Bechian ar fi oferit între 150 și 400 de euro.
„Sunt recidiviști cu dosare penale și au încercat pe orice cale să obțină o sumă de bani de la mine”
Dat în urmărire internațională, după ce pe numele său a fost emis, în lipsă, încă din noiembrie 2009 un mandat de arestare preventivă, Ștefan Dorin Bechian își susține nevinovăția prin mai multe e-mail-uri trimise redacției Monitorul de Suceava.
În acele e-mail-uri, bărbatul precizează că toate acuzațiile care i se aduc de către structurile de combatere a crimei organizate sunt bazate pe plângerile unor persoane care au probleme cu legea. „Sunt recidiviști cu dosare penale și au încercat pe orice cale să obțină o sumă de bani de la mine. Chiar au făcut și o plângere în Anglia, iar organele abilitate de aici (n.r. – din Anglia) m-au găsit nevinovat”, se arată într-unul din e-mail-urile respective.
Într-un alt e-mail, suceveanul a atașat și mai multe declarații olografe ale unor persoane care susțin că sunt angajații săi, iar aceștia precizează că nici vorbă să fie exploatați prin muncă.
Urmăritul general Ștefan Dorin Bechian a povestit că a ajuns în Anglia la începutul anului 2007, cu 800 de euro în buzunar, fără să știe o boabă de engleză.
l susține că a muncit foarte mult pentru a ajunge stăpân peste patru spălătorii auto.
