Savanții israelieni au reușit în premieră mondială să transforme celulele epiteliale prelevate de la pacienți suferind de insuficiență cardiacă în țesuturi cardiace contractile sănătoase, care ar putea fi folosite în viitor pentru a trata bolile de inimă.
Cercetătorii din orașul israelian Haifa spun, însă, că, deși mai au nevoie de multe teste, care vor dura probabil mulți ani, medicii vor putea în viitor, grație descoperirii lor, să reprogrameze celulele pacienților pentru a repara inimile bolnave ale acestora.
„Am demonstrat că este posibil să prelevezi celule epiteliale de la un pacient în vârstă, care suferea de o insuficiență cardiacă cronică, și să obții în laborator celule cardiace contractile care sunt sănătoase și tinere – echivalente cu stadiul în care se aflau celulele inimii pacientului atunci când tocmai s-a născut”, a explicat Lior Gepstein, de la Technion-Israel Institute of Technology, coordonatorul studiului.
Potrivit savantului israelian, al cărui studiu a fost publicat miercuri, în European Heart Journal, testele clinice care vor folosi această tehnică vor putea să înceapă peste 10 ani.
Insuficiența cardiacă este o maladie cronică provocată de faptul că inima nu mai este capabilă să pompeze suficient sânge în corp. Grație progreselor medicale înregistrate în ultimele decenii, tot mai mulți pacienți reușesc să supraviețuiască infarctelor.
La un moment dat însă, pacienții cu insuficiență cardiacă severă trebuie să apeleze la diverse aparate și dispozitive mecanice, așteptând un transplant.
Cercetătorii studiază celulele sușă provenind din diverse surse de mai bine de un deceniu, sperând să se folosească de abilitatea lor de a se transforma într-o varietate largă de alte tipuri de celule, cu scopul de a trata astfel o gamă largă de boli.
Există două tipuri principale de celule sușă: celule sușă embrionare – extrase din embrioni – și celule sușă pluripotente induse reprogramate (hiPSC) – extrase inițial din piele sau sânge.
Echipa coordonată de Lior Gepstein a prelevat celule de la doi bărbați suferind de insuficiență cardiacă – în vârstă de 51, respectiv 61 de ani -, pe care le-au transformat adăugând în nucleele celulare trei gene și o mică moleculă denumită acid valproic.
Celulele hiPSC obținute erau capabile să se diferențieze și să devină celule miocardice – cardiomiocite – la fel de eficiente ca celulele hiPSC obținute din celule tinere și sănătoase prelevate de la voluntari tineri care au acționat ca grup de control în acest studiu.
Cardiomiocitele au evoluat în țesut muscular cardiac, cultivat în laborator, alături de un țesut cardiac prelevat anterior. După un interval de 48 de ore, cele două tipuri de țesuturi funcționau împreună.
În etapa finală a studiului, noul țesut a fost transplantat în inimile unor șoareci sănătoși, iar savanții au constatat că noul țesut a început în scurt timp să stabilească conexiuni cu celulele din țesutul sănătos al gazdei.
Savanții au transformat celule epiteliale în țesut miocardic sănătos și funcționalâ
