Manifestare

“Sărbătoare la Izvoare”



Prima ediție a manifestării „Sărbătoare la Izvoare”
Prima ediție a manifestării „Sărbătoare la Izvoare”

Sâmbătă, 3 august, la Izvoarele Sucevei a avut loc prima ediție a manifestării „Sărbătoare la Izvoare”, în cadrul căreia a fost inaugurat noul Cămin Cultural, a avut loc lansarea monografiei „Izvoarele Sucevei – o comună din munții Bucovinei”, ediția a II-a, realizată de regretatul profesor Ion Aflorei și s-a desfășurat „Balul gospodarilor”.
Slujba de sfințire a clădirii destinate activităților culturale organizate în localitatea de la granița cu Ucraina, imobil care a avut parte de ample lucrări de reabilitare și modernizare, atât la exterior cât și la interior, dotare cu echipamente moderne, executare de lucrări de alimentare cu apă potabilă și canalizare, a fost oficiată de un sobor de preoți. Aici oamenii practică încă vechi îndeletniciri ale huțulilor cum ar fi prelucrarea osului, obținerea culorilor naturale din plante pentru vopsitul lânii, torsul și țesutul, încondeierea ouălor și păstrează nealterate dansurile și cântecele huțule. Când ai ceva prețios trebuie să arăți și altora dar să le și păstrezi într-un loc aparte, și așa se face că Primăria și Consiliul Local au înțeles că un cămin cultural modernizat și dotat corespunzător era foarte util. Acest lucru s-a realizat din fonduri de la bugetul local.
Monografia „Izvoarele Sucevei – o comună din munții Bucovinei”
În ediția a II-a a monografiei „Izvoarele Sucevei – o comună din munții Bucovinei”, lansată sâmbătă, cu ocazia inaugurării căminului, se vorbește despre așezare dar și despre viața spirituală a huțulilor din aceste locuri, despre primele lăcașuri de cult și despre preoții parohi, autorul menționându-l și pe preotul de la Șipotele Sucevei, Iraclie Porumbescu, tatăl cunoscutului compozitor Ciprian Porumbescu. Așa cum a precizat prof. Pavel Aionesa, autorul a lăsat moștenire satului o carte de aur, pentru inițiați și neinițiați, pentru bătrâni, dar mai ales pentru tinerii pe care nu-i mai interesează cuibul părintesc, și, doar când ei înșiși vor coborî muntele vieții, poate doar atunci se vor regăsi în paginile Monografiei Izvoarelor.
„Domnul profesor Ion Aflorei a lăsat moștenire satului evoluția acestei așezări de legendă, strânsă în Monografia «Izvoarele Sucevei — o comună din munții Bucovinei». Pare a fi o lucrare completă, dar întotdeauna mai e ceva de adăugat, însă, cu siguranță, este o lucrare complexă, construită prin strădaniile multor ani de muncă, de studiu și cercetare geografică în primul rând, dar nu numai. Lucrarea se dezvoltă pe un cadru geografic amplu și extrem de bine închegat, care, pentru specialiștii în domeniu (geografi, istorici și economiști), reprezintă o comoară de date și de idei, un punct de plecare, un izvor, ca înseși Izvoarele Sucevei.
Pe lângă tainele naturii, ilustrul autor a cercetat pe oamenii muntelui, pe huțulii vremelnici și veșnici, născuți, hrăniți și crescuți cu darurile munților. Prin ei, prin oameni, domnul profesor a cunoscut muntele și a descifrat tainele lui. Dacă prin considerațiile istorico-geografice și economice autorul prezintă la propriu oamenii și activitățile lor, prin considerațiile etnografice domnul profesor merge la sufletul omului. Profesorul Aflorei a șters cu mâneca praful uitării așezat peste gospodăria țărănească tradițională (el însuși și-a construit o casă bucovineană tradițională) și a scos la iveală locuințe vechi, seculare, monocelulare. A vorbit întotdeauna cu respect și cu nostalgie despre: laviță, blidar, cuptor, fund de mămăligă, furcă de tors, război de țesut, vârtelniță, chișiță, draniță și multe altele, astăzi – obiecte de muzeu”, a precizat prof. Pavel Aionesa.
Tradițiile, obiceiurile și superstițiile huțulilor povestite de vârstnicii satului
Profesorul Ion Aflorei se apropie atât de mult de oameni, încât orice activitate descrisă în monografie este obținută de la vârstnicii satului, („Odoare de-nrămat în cui”), prin povestirea acestora. Spre satisfacția și în semn de prețuire pentru cei lângă care a trăit și care, la rândul lor, l-au apreciat și respectat, regretatul profesor utilizează și termenii huțuli, remarcă portul popular huțul, astăzi mult românizat, dar nu uită să aducă în prim plan fotografii vechi cu elemente specifice.
„Vorbește despre tradițiile, obiceiurile și superstițiile huțulilor, legate de sărbătorile de peste an, despre mâncărurile tradiționale și gustul cuceritor al acestora. Pe toate le descrie cu lux de amănunte, fiind puternic impresionat.
Profesorul Ion Aflorei vorbește cu evlavie despre viața spirituală a huțulilor din Izvoarele Sucevei, despre primele lăcașuri de cult și despre preoții parohi, menționându-l pe Iraclie Porumbescu, tatăl lui Ciprian Porumbescu, preot la Șipotele Sucevei, înainte de a se muta în 1872 la Stupca. Autorul descrie cele 8 biserici și 10 capele de pe cuprinsul comunei, amintind și de Capela dintr-un pin, printre ai cărui ctitori se numără, fără a-și aroga vreun merit.
Școala rămâne izvorul de cunoștințe și de educație, iar truditorii ei dascăli – «Călăuzitorii spre lumină», sunt menționați cu dragoste și respect. Astăzi școala din comună, în semn de prețuire îi poartă numele – Școala gimnazială «Ion Aflorei», Izvoarele Sucevei.
Acesta a fost Ion Aflorei, cel care a scris mult și cu folos mai ales despre și pentru oamenii dintre Obcini”, a precizat prof. Pavel Aionesa.
Spectacol al grupurilor și ansamblurilor minorității ucrainene din județ
Tot pentru a marca un nou început în căminul modernizat a fost organizată prima ediție a spectacolului folcloric „Sărbătoare la Izvoare” în care auevoluatmembrii Grupului vocal-instrumental „Izvorașul” din localitate, îndrumat de preotul Petru Valentin Ardelean, grupuri și ansambluri ale minorității ucrainene din județ, soliștii Andreea Haisan, Oana Tomoioagă și Alexandru Brădățan și invitata specială, solista Laura Lavric.Și pentru că aici trăiesc mulți ucraineni, contribuția filialei județene a Uniunii Ucrainenilor din România este importantă în realizarea unor astfel de manifestări, iar o sărbătoare a oamenilor iubitori de frumos nu se putea încheia decât cu un bal al gospodarilor, la care ținuta obligatorie a fost costumul popular.
Manifestările au fost organizate de Primăria și Consiliul Local al comunei Izvoarele Sucevei în parteneriat cu filiala județeană Suceava a Uniunii Ucrainenilor din România, printre invitați numărându-se președintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, senatorul Daniel Cadariu, deputații Angelica Fădor și Nicolae Miroslav Petrețchi (deputatul minorității ucrainene și președintele Uniunii Ucrainenilor din România – UUR), președintele filialei Suceava a UUR, Ilie Sauciuc, președintele filialei Iași a UUR și vicepreședinte UUR, Victor Hrihorciuc, precum și alți membri ai comitetului județean a UUR, dar și primari ai localităților învecinate și alte oficialități locale și județene.


Prima ediție a manifestării „Sărbătoare la Izvoare”
Prima ediție a manifestării „Sărbătoare la Izvoare”
F:Desktop5 august 2019Pag11 Societate
F:Desktop5 august 2019Pag11 Societate
Prima ediție a manifestării „Sărbătoare la Izvoare”
Prima ediție a manifestării „Sărbătoare la Izvoare”
Prima ediție a manifestării „Sărbătoare la Izvoare”
Prima ediție a manifestării „Sărbătoare la Izvoare”
Prima ediție a manifestării „Sărbătoare la Izvoare”
Prima ediție a manifestării „Sărbătoare la Izvoare”
Prima ediție a manifestării „Sărbătoare la Izvoare”
Prima ediție a manifestării „Sărbătoare la Izvoare”
Prima ediție a manifestării „Sărbătoare la Izvoare”
Prima ediție a manifestării „Sărbătoare la Izvoare”
Prima ediție a manifestării „Sărbătoare la Izvoare”
Prima ediție a manifestării „Sărbătoare la Izvoare”
Prima ediție a manifestării „Sărbătoare la Izvoare”
Prima ediție a manifestării „Sărbătoare la Izvoare”
Prima ediție a manifestării „Sărbătoare la Izvoare”
Prima ediție a manifestării „Sărbătoare la Izvoare”
Prima ediție a manifestării „Sărbătoare la Izvoare”
Prima ediție a manifestării „Sărbătoare la Izvoare”
Prima ediție a manifestării „Sărbătoare la Izvoare”
Prima ediție a manifestării „Sărbătoare la Izvoare”


Recomandări

Meșterul popular Teodore – Adrian Negoiță: „Aduc cu mine tradiția locului și bucuria care mi-a fost întipărită de bunici în a trăi și a povesti despre satul românesc”

Meșterul popular Teodore – Adrian Negoiță: „Aduc cu mine tradiția locului și bucuria care mi-a fost întipărită de bunici, în a trăi și a povesti despre satul românesc”
Meșterul popular Teodore – Adrian Negoiță: „Aduc cu mine tradiția locului și bucuria care mi-a fost întipărită de bunici, în a trăi și a povesti despre satul românesc”