Românii sunt cel mai puțin mulțumiți de condițiile de muncă dintre angajații europeni

Angajații din România sunt salariații cei mai puțin mulțumiți de locul de muncă la nivelul UE, în condițiile în care mai puțin de 60% din români s-au declarat „mulțumiți” sau „foarte mulțumiți” de condițiile de lucru, potrivit unui studiu realizat în rândul a peste 30.000 de angajați europeni.
Puțin peste 10% dintre români au răspuns că sunt „foarte mulțumiți” de locul de muncă, iar aproape 40% se declară mulțumiți, potrivit ediției din 2007 a studiului Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Muncă și de Viață.
Studiul este realizat cu o periodicitate de cinci ani, începând cu 1991, iar ediția 2007 cuprinde cele 27 de state UE, statele candidate Croația și Turcia, precum și Elveția și Norvegia.
Referitor la satisfacția privind locul de muncă, cinci din șase angajați europeni s-au declarat „mulțumiți” sau „foarte mulțumiți” de condițiile de muncă oferite, atât în 2005, cât și în 2001.
Majoritatea statelor vechi membre UE se mențin peste media europeană, cu excepția Italiei, Spaniei și a Greciei, în vreme ce aproape toate statele membre noi, exceptând Cipru, se plasează sub medie. Factorii care influențează gradul de mulțumire sunt veniturile, programul de muncă, posibilitatea de dezvoltare a abilităților și de avansare în carieră, precum și controlul individual asupra activității desfășurate.
– Danezii, norvegienii, britanicii și cehii sunt cei mai mulțumiți
Angajații danezi, norvegieni, britanici și cehi sunt cei mai mulțumiți de locul de muncă – peste 90%, iar românii și turcii ocupă ultimele locuri în clasament, cu procentaje sub 60%.
România înregistrează, alături de Turcia, cel mai redus procent al angajaților de înaltă calficare care lucrează în birouri, sub 20%, în condițiile în care media europeană se apropie de 40%. Un procent de 63,2% dintre bărbați și 51,6% dintre femei lucrează, 2% din totalul forței de muncă este angajată în baza unor contracte temporare, iar 9,2% din salariați au locuri de muncă part-time.
În ceea ce privește distribuția forței de muncă în sectoarele economiei, diferențele sunt semnificative. În Cipru, circa 1% din forța de muncă este angajată în agricultură, dar procentul depășește 10% în Grecia, Letonia, Lituania și Polonia, și se plasează peste 30% în România și Turcia.
Mai puțin de 30% din angajații europeni au beneficiat de cursuri de perfecționare în 2005, pondere egală cu cea înregistrată în urmă cu zece ani. Cu toate acestea, studiul a relevat diferențe importante între state. În țările nord-europene, peste 50% dintre salariați au beneficiat de cursuri de calificare în 2005, iar cele mai scăzute procentaje se înregistrează în statele sud și est-europene, precum Spania, Grecia, Ungaria, Portugalia și România, unde nivelul nu ajunge la 20%, iar în Bulgaria și Turcia procentul este sub 10%.
În privința intensității muncii, indicele compozit calculat la nivelul celor 27 de state UE, prin utilizarea indicatorilor referitori la timpul de lucru redus comparativ cu volumul de muncă și la sarcinile efectuate sub presiunea unor termene limită stricte se plasează la 43%. În România, indicele se apropie de nivelul de 50%, pe care îl depășea cu puțin în 2000, iar în Bulgaria, Letonia, Lituania și Polonia se plasează sub 35%.
În 2005, angajații români au avut, în medie, două zile de concediu medical, cel mai scăzut nivel din statele europene. Media a fost de circa 4,5 zile la nivelul celor 27 de state UE, iar în Croația numărul zilelor de concediu a depășit nouă. În medie, 23% din angajații europeni au lipsit de la muncă în ultimele 12 luni, pe fondul unor probleme de sănătate.
Circa 15% din angajații români utilizează computerul sau Internetul la locul de muncă, nivel asemănător celui raportat în Bulgaria și Turcia, dar inferior procentajelor din restul statelor europene. La nivelul celor 27 de state UE, media este de 37%. Pe de altă parte, munca a peste 30% din salariații români, bulgari și turci este influențată de folosirea unor utilaje, comparativ cu o medie europeană de 27%.
– 4% din angajații români și bulgari au fost amenințați sau au fost supuși violenței la serviciu
Aproximativ 20% din repondenți au declarat că au unele atribuții de management sau supraveghere. Dintre aceștia, între 50% și 75% sunt supraveghetori, iar 25-50% sunt manageri. În România și Bulgaria se observă un procent relativ de scăzut de manageri ai firmelor mici, sub 2%, spre deosebire de statele sud-europene, unde procentajul ajunge la 6-7%. Totodată, numărul managerilor de top nu depășește 1% din totalul angajaților, în România și Bulgaria, dar se plasează la circa 9% în Marea Britanie și Irlanda.
Peste 80% dintre europeni s-au declarat mulțumiți de echilibrul existent între serviciu și viața personală, cel mai mare procentaj, de peste 85%, fiind înregistrat în rândul persoanelor care lucrează cel mult 30 de ore pe săptămână. Nivelul s-a menținut asemănător celui din 2000, la nivelul UE, dar România și Bulgaria au raportat o scădere de circa 5%.
Referitor la violență, aproximativ 4% din angajații români și bulgari declară că au fost amenințați sau au fost supuși violenței la serviciu. Media europeană este de circa 5%, niveluri mai ridicate fiind înregistrate în Olanda (10%), Franța și Marea Britanie – 9% și Irlanda – 8%.
Referitor la componentele salariilor, România, Bulgaria și țările baltice sunt singurele state unde procentajul angajaților a căror remunerație nu include o componentă fixă se apropie de 20%. În România, 25,8% din angajați sunt plătiți în plus față de salariul fix pentru orele suplimentare, 9,6% pentru munca de duminică, 7% pentru condițiile de muncă, iar 29,7% pentru alte aspecte.