Românii vor putea opta între eliberarea unei cărți de identitate sau a unei cărți electronice de identitate, forma și conținutul fiind stabilite prin hotărâre de Guvern, iar imaginile digitale ale amprentelor se vor șterge automat după personalizarea documentului biometric, conform unui proiect MAI.
Opțiunea este prevăzută într-un nou proiect de act normativ supus dezbaterii publice prin care se aduc modificări de substanță OUG nr.97/2005, privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români.
„Ministerul Administrației și Internelor a luat act de propunerile, sugestiile și obiecțiile formulate atât în timpul dezbaterilor care au avut loc în procesul parcurgerii procedurilor de transparență decizională în data de 20 august a.c., cât și prin adresele transmise pe adresa ministerului referitoare la Proiectul de Ordonanță a Guvernului pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului pentru evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români și pentru completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European”, informează, luni, MAI.
Prin acest proiect se urmărește crearea unui cadru juridic unitar privind aplicabilitatea actelor de identitate.
Potrivit noului proiect supus dezbaterii publice, cetățenii români pot opta pentru eliberarea unei cărți de identitate, a unei cărți electronice de identitate fără impresiuni digitale (dar care permite utilizarea semnăturii digitale) sau a unei cărți electronice de identitate care conține toate facilitățile și datele, inclusiv impresiunile digitale.
Astfel, prima carte de identitate (CI) sau carte electronică de identitate (CEI) se eliberează la 14 ani, potrivit opțiunii solicitantului, se arată în proiect.
De la data punerii în circulație a cărții electronice de identitate, cartea de identitate va avea un format identic cu aceasta (fără a conține însă și date în format electronic), tip card, ambele documente fiind emise pentru o perioadă de patru ani, pentru persoanele cu vârsta între 14 și 18 ani, respectiv 10 ani, după împlinirea vârstei de 18 de ani.
În noul proiect de act normativ sunt prevăzute explicit datele cu caracter personal care se introduc în formatul tipărit. Acestea sunt numele și prenumele titularului, sexul, cetățenia titularului, data și locul nașterii titularului, semnătura olografă a titularului, fotografia titularului, C.N.P, domiciliul titularului. Aceleași date se vor regăsi și în formatul electronic și, în plus, va include prenumele părinților titularului, certificate digitale, date biometrice ale titularului, constând în imaginea facială și imaginile impresiunilor papilare a două degete.
Întrucât CI și CEI conțin și alte date decât cele cu caracter personal, forma și conținutul acestor acte de identitate se va stabili prin hotărâre a Guvernului, cu avizul Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, se arată în noul proiect de act normativ.
De asemenea, sunt prevăzute reguli clare în privința colectării, utilizării și stocării datelor biometrice. Acestea se colectează numai cu acordul expres al solicitantului sau, în cazul minorilor și al incapabililor, numai cu acordul expres al unuia dintre părinți ori al reprezentantului legal, pentru a fi înscrise în CEI, în scopul verificării autenticității acesteia și identității titularului.
Verificarea identității titularului CEI se va face prin compararea directă a datelor biometrice preluate de la acesta, cu ocazia verificării, și a datelor înscrise în CEI.
După personalizarea și transmiterea CEI la autoritatea competentă să o elibereze, toate datele stocate în bazele de date de producție se șterg prin procedură automată. Imaginile impresiunilor papilare colectate cu ocazia depunerii cererii de eliberare a CEI se șterg prin procedură automată imediat după personalizarea documentului.
Procedurile de preluare a datelor biometrice, prin hotărâre, cu avizul ANSPDCP vor fi stabilite de Guvern.
Prin acest proiect de act normativ se introduc reguli similare CEI și CI în cazul cărților de rezidență (CR) și cărților electronice de rezidență (CER) eliberate cetățenilor statelor membre UE și SEE și membrilor de familie ai acestora, cu diferențe în ceea ce privește valabilitatea documentelor (până la 5 ani, 5 ani sau 10 ani de la emitere). Întrucât CR și CER se pot elibera inclusiv minorilor sub 14 ani, se instituie interdicția eliberării CER cu impresiuni digitale în cazul acestora.
Totodată, potrivit proiectului se abilitează Imprimeria Națională să producă CI, CEI, cărțile de alegător aferente acestora, dovezi de reședință (care vor constitui anexă la actul de identitate, pentru a face dovada adresei de reședință), CR și CER, iar CNUPPE din cadrul Direcției Generale de Pașapoarte să personalizeze aceste documente (mai puțin dovezile de reședință).
Proiectul prevede că proiectul-pilot pentru constituirea sistemului informatic de emitere a documentelor electronice se realizează până la data de 31 martie 2011, respectiv că aceste documente se pun în circulație până la data de 1 iulie 2011.
MAI a supus dezbaterii publice, până în 20 august, proiectul de OUG ce reglementează folosirea cărții de identitate electronice și care prevede inclusiv definiția acestuia.
Ulterior a fost organizată o dezbatere în cadrul căreia mai mulți reprezentanți ai ONG-urilor pentru apărarea drepturilor omului au criticat legislația privind introducerea cărții de identitate electronice, susținând că aceasta contravine prevederilor Constituției și încalcă dreptul la viață privată.
Membrii APADOR-CH au arătat că nu se justifică prelevarea obligatorie de amprente cetățenilor, motivând că oamenii ar fi tratați ca niște infractori. În plus, membrii ONG-ului au precizat că nu există dreptul de opțiune al cetățenilor privind cartea de identitate pe care o vor primi, subliniind că oamenii au toate garanțiile să se îndoiască privind respectarea drepturilor sale.
Nu în ultimul rând, reprezentanții societății civile au criticat faptul că prea multe instituții ale statului au acces la o multitudine de date personale.
Sistemul electronic de identificare a fost criticat și de reprezentanții altor ONG-uri prezenți la dezbatere, unii din ei invocând posibilitatea spargerii codurilor de acces ale cip-ului, alții referindu-se la informațiile insuficiente furnizate, până în prezent, de MAI privind modul de funcționare a acestor carduri electronice, iar alții criticând costurile ridicate ale investiției, într-o perioadă în care prioritățile statului ar trebui să fie altele.
Drept răspuns, comisarul-șef Sorin Bălașa, de la Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, a spus, în cadrul dezbaterii, că procesul de amprentare pentru cartea de identitate electronică nu este asemănător celui aplicat infractorilor.
„Sunt dispozitive electronice, care rețin imaginea digitală a amprentelor de la două degete. Nu este o amprentare propriu-zisă, iar datele acestea nu sunt stocate într-un sistem extern, ele sunt folosite doar în realizarea cărții de identitate și rămân în cip-ul din acest document. Ulterior, ele pot fi folosite pentru a efectua comparații, în caz de necesitate, între datele stocate de cip și amprentele persoanelor care dețin cadrul”, a spus Sorin Bălașa.
Comisarul-șef a mai explicat că cip-ul din interiorul cardului electronic funcționează ca un procesor, care are mai multe partiții cu diferite niveluri de securizare. Astfel, amprenta cetățeanului și imaginea facială reprezintă cea mai securizată partiție și nu poate fi modificată.
