Românii cheltuie 30,2% din coșul de consum pe alimente și băuturi non-alcoolice. Media UE: 15,4%



Achiziția de alimente și băuturi non-alcoolice reprezintă 30,2% din coșul de consum al românilor, față de media de 15,4% înregistrată în UE, majoritatea prețurilor bunurilor de consum fiind mai reduse în țară comparativ cu media europeană, cu excepția articolelor de încălțăminte, potrivit Consiliului Concurenței, citat de Mediafax.
Bugetul consumatorilor români alocat pentru anumite servicii este mai redus: restaurante și hoteluri – 3,5% în România față de 9,5% în UE, recreere și cultură – 6,6% față de 10%, diverse bunuri și servicii (asigurări, instrumente financiare, protecția socială, îngrijire personală) – 3,1% față de 9,4%.
În 2016, prețurile pentru bunurile de consum și servicii au înregistrat diferențe mari în rândul statelor membre ale UE. Cele mai mari prețuri s-au înregistrat în Danemarca (138,7% din media UE), Irlanda (124,6%) și Suedia (124,1%). Prețurile din România se află la aproximativ 51,6% din media UE, acestea încadrându-se în tiparul regional: 52,9% în Polonia, 59,6% în Ungaria sau 63,4% în Lituania. De altfel, prețuri mai reduse comparativ cu cele din România se regăsesc numai în Bulgaria – 47,9%. La nivelul grupelor de produse, consumatorii români plătesc sub media europeană pentru majoritatea bunurilor de larg consum și serviciilor adresate consumatorilor finali. Cele mai semnificative diferențe se remarcă în cazul serviciilor de educație și sănătate, în rândul anumitor alimente precum legumele, fructele și cartofii, pâinea și cerealele, dar și în cazul utilităților (electritate și gaze).
Faptul că majoritatea prețurilor bunurilor de consum sunt mai reduse în România comparativ cu media europeană este explicat atât de puterea de cumpărare mai redusă a consumatorilor români, dar și de faptul că firmele beneficiază de costuri cu forța de muncă mai mici, precizează Consiliul Concurenței.
Există însă și cazuri unde consumatorii români plătesc prețuri similare sau chiar mai mari decât omologii europeni. Acesta este cazul produselor lactate și al ouălor (90,6%), aparatelor de uz casnic (90,6%), articolelor de îmbrăcăminte (91,6%) și încălțăminte (101,4%).



Recomandări

„La ce dată România nu va mai importa energie la prețuri exorbitante?” îl întreabă deputatul AUR Florin Pușcașu pe prim-ministrul Ilie Bolojan

Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Perspective macroeconomice și geo-strategice cu privire la recalibrarea modelului de creștere economică a României în contextul noii normalități

Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Perspective macroeconomice și geo-strategice cu privire la recalibrarea modelului de creștere economică a României în contextul noii normalități
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Perspective macroeconomice și geo-strategice cu privire la recalibrarea modelului de creștere economică a României în contextul noii normalități

Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Măsurători și implicații macroeconomice privind evoluția IAPC și a deflatorului PIB

Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Măsurători și implicații macroeconomice privind evoluția IAPC și a deflatorului PIB
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Măsurători și implicații macroeconomice privind evoluția IAPC și a deflatorului PIB