Infrastructura rutieră de transport din România va ajunge la același nivel ca în Europa de Vest în aproximativ 130 de ani, dacă va fi păstrat ritmul actual de dezvoltare, arată, într-un studiu, compania de consultanță A.T. Kearney. Cu o rată anuală de creștere a investițiilor alocate infrastructuriide 30% până în 2012, România are cea mai dinamică piață de construcții de drumuri din regiune, fiind urmată de Rusia și Slovacia, care și-ar putea majora sumele destinate infrastructurii cu 25% și, respectiv, 20% pe an în următorii patru ani, se arată în studiu.
Totuși, rata mare de creștere se explică mai mult prin fondurile mici alocate în anii trecuți decât prin fondurile care vor fi investite în viitor.
„Chiar dacă piața românească va crește cu 30% pe an până în 2012 și piața din Poloniava crește doar cu 11%, sumele investite anul trecut de Polonia în infrastructura rutieră sunt de 4,5 ori mai mari decât cele alocate în România în acest sector. Dacă se menține rata de 30% de creștere din acest sector, România va avea nevoie între 130 și 150 de ani pentru a ajunge la standardele Europei de Vest ale infrastructurii rutiere”, a declarat, într-un comunicat, consultantul A.T. Kearney Iulian Cîrciumaru.
Densitatea drumurilor în România este de patru ori mai mică față de alte state din Europa de Est și Centrală și de 14 ori mai mică față de densitatea din țările dezvoltate.
Astfel, România prezintă o atractivitatea ridicată pentru investițiile în infrastructura rutieră. Atractivitatea pieței locale a crescut considerabil datorită faptului că Guvernul a alocat 10 miliarde de euro pentru investițiile publice în infrastructură în 2009 și de faptul că Uniunea Europeană a pus la dispoziția României 3,4 miliarde de euro, care pot fi accesați cu proiecte pentru dezvoltare.
Potrivit A.T. Kearney, în ultimii ani, a existat o diferență mare între ce au spus politicienii că vor face pentru infrastructură și ce s-a făcut în realitate.
„Diferența nu a fost cauzată de lipsa fondurilor sau de lipsa cererii pentru o infrastructură mai bună din partea populației. Adevărul este că România nu și-a făcut temele pentru a atrage fonduri UE și investitori privați. Autoritățile nu au fost în stare să dezvolte și să realizeze proiecte interesante și parteneriate publice private”, a spus Cîrciumaru.
