România poate pierde 9 md. euro dacă sunt gestionate eficient ariile protejate din Carpați

România poate pierde aproximativ nouă miliarde de euro în următorii 25 de ani, dacă nu va lua măsuri pentru gestionarea eficientă a ariilor naturale din Munții Carpați, rezultă dintr-un studiu realizat de Regia Națională a Pădurilor, în parteneriat cu WWF
Regia Națională a Pădurilor Romsilva, în parteneriat cu World Wide Fund for Nature (WWF), a realizat un studiu în cadrul proiectului „Îmbunătățirea sustenabilității financiare a sistemului de arii protejate din Munții Carpați”, finanțat din Fondul Global de Mediu și implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP).
În cadrul studiului, s-a realizat pentru prima dată o evaluare comparativă a două sisteme de management al ariilor naturale protejate din Munții Carpați, care arată impactul economic al acestora asupra unor sectoare ale economiei cum ar fi turismul, apele minerale, resursele de apă, agricultura, silvicultura și vânătoarea, pe o perioadă de 25 de ani.
Utilizând date și cifre de la nivelul a cinci parcuri-pilot, studiul arată că ariile naturale protejate reprezintă un bun economic important și productiv, care asigură un flux de produse și servicii valoroase din punct de vedere economic și care, prin aplicarea unui sistem de management sustenabil, pot genera resurse importante pentru dezvoltarea economică.
Pe de altă parte, conform aceleiași cercetări, continuarea actualului sistem de gestionare va duce la declinul iremediabil al biodiversității biologice și la pierderea unor beneficii importante pentru economia țării.
„Aceste estimări reprezintă argumentul economic pe care îl prezentăm factorilor de decizie, pentru a se înțelege mai bine că sistemul de exploatare al unor resurse naturale finite, fără o investiție corespunzătoare în gestionarea lor durabilă, poate să ducă la beneficii pe termen scurt, însă la degradarea resurselor naturale”, a declarat Monica Moldovan, director de programe la UNPD România.
Proiectul în cadrul căruia a fost realizat studiul include 22 de arii naturale protejate, iar analiza financiară elaborată la nivelul acestora, însumând o suprafață totală de aproximativ un milion de hectare, arată că cele aproximativ 11,4 milioane de lei alocate în 2010 pentru cheltuielile de administrare și implementare a planurilor de management reprezintă doar 57% din cei 20,1 milioane de lei reprezentând nevoile corespunzătoare nivelului de bază de administrare a acestora.
Proiecțiile realizate arată că perpetuarea situației actuale va conduce la pierderi ale economiei naționale de circa nouă miliarde de euro în următorii 25 de ani, dacă estimările pentru cele cinci parcuri pilot se extrapolează la toate parcurile din Carpații României.
„Asigurarea finanțării ariilor naturale protejate la nivelul optim calculat ar conduce pe viitor la venituri estimate la aproximativ 29 de euro pentru fiecare un euro investit”, se arată în studiu.
Inițiatorii proiectului au precizat că rezultatele obținute prin analiza comparativă a serviciilor ecosistemelor la nivelul ariilor naturale protejate din Munții Carpați pot fi considerate subestimate, având în vedere că pentru un număr semnificativ de servicii nu există sau este dificil de dezvoltat, în viitorul apropiat, o piață reală pentru valorificarea acestora.
Ei mai arată că finanțarea durabilă a ariilor naturale protejate va trebui asigurată prin explorarea întregii palete de surse și mecanisme de finanțare, inclusiv alocații financiare directe de la bugetul de stat, mecanisme voluntare sau obligatorii pentru plata serviciilor ecosistemelor, prin crearea de noi piețe pentru aceste produse, precum și prin acorduri și parteneriate încheiate între administrațiile parcurilor și sectorul privat.