Risc de arsuri de gradul II, dacă vă expuneți la soare după ce ați cules roșii

Culesul legumelor în grădină și plimbarea pe câmp, prin iarbă, pot avea urmări nebănuite, dacă sunt urmate de expunerea la soare. Doctorul dermatolog Cristina Iordăchel, șefa secției Dermatologie a Spitalului de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, ne-a declarat, ieri, că zilnic vin la spital oameni care acuză apariția pe pielea mâinilor și picioarelor a unor erupții „cu aspect ciudat”, cu vezicule și bule, apărute după munca în grădină sau la câmp. În realitate, spune medicul, este vorba despre arsuri de gradul doi (n.r. – cu bășici) care apar din cauza contactului cu plante din grădină, precum păstârnacul și roșiile, sau cu ierburi din flora spontană, urmat de expunerea la soare.
Explicația oferită de medic este aceea că sunt plante care conțin substanțe numite psoraleni, care sensibilizează extrem de mult pielea la acțiunea razelor ultraviolete, astfel că expunerea ulterioară la soare produce arsuri de gradul II. Dr. Iordăchel afirmă că atât la spital, cât și la cabinet vin două, trei astfel de cazuri zilnic. Ea a precizat că spălarea pielii cu apă și săpun după activitățile în grădină nu elimină sau reduce riscul, astfel că recomandarea medicală este de evitare a expunerii la soare.
Cremele nu protejează decât parțial de radiațiile cancerigene
Medicul avertizează și asupra eficienței reduse a cremelor de protecție la radiațiile ultraviolete (UV), mai ales în intervalul orar 10.00-16.00, când UV au intensitate maximă. După ora 16.00, intensitatea acestora scade, dar persistă radiațiile infraroșii, care dau senzația de căldură. Acestea însă nu sunt periculoase. „Utilizarea cremelor fotoprotectoare nu oferă o protecție totală împotriva expunerii excesive deoarece în general fotoprotecția se manifestă pe razele ultraviolete B, care reprezintă doar 6% din radiația solară, și sunt mai puțin eficiente pe radiațiile ultraviolete A, care înseamnă 92%. Acesta este și unul dintre motivele pentru care în ultimii ani incidența cancerului de piele a crescut, deși foarte multe persoane utilizează crema fotoprotectoare. Razele ultraviolete A au acțiune cancerigenă mai pregnantă, iar fotoprotecția cremelor este parțială”, a precizat medicul dermatolog.
Din cauza excesului de clor poate să apară o acnee agresivă, greu de tratat
Un alt risc asupra sănătății la care ne expunem vara și mai ales în zilele caniculare este cel al afecțiunilor care se pot contracta la bazinele de înot, în iazuri, lacuri și râuri. În principiu, există un set de norme legale care reglementează funcționarea piscinelor deschise, referitoare la dezinfecție, schimbarea apei etc. Dacă acestea sunt respectate, în apă nu sunt probleme. În caz contrar, însă, apa este un vector important de transmitere atât a unor infecții ale pielii, cât și digestive (prin înghițire), conjunctivale și genitale.
De asemenea, excesul de clor și dezinfectanți clorinați din apă pot provoca erupții acneice pe față și pe corp, destul de greu de tratat.
Pericolele nu dispar nici după ieșirea din apă. „Frecvent se produc la nivelul picioarelor infecții micotice, dacă nu purtăm șlapi de protecție, și infecții cu Papilloma virus (n.r. – negi) la nivelul tălpilor și mâinilor. Aceste pericole există nu numai la piscinele publice, ci și la mare sau pe malul iazurilor și râurilor. Menținerea prelungită a pielii în stare umedă favorizează răspândirea infecțiilor micotice și virale”, a arătat dr. Iordăchel.
Prevenirea apariției acestor boli nu mai ține de administratorul bazinului sau lacului, ci de simțul civic al fiecărei persoane, în sensul că cei care suferă de o astfel de afecțiune trebuie să meargă la medic să se trateze înainte de a accesa un spațiu public. La piscinele închise se practică solicitarea unui aviz medical pentru cei care practică aici înotul, dar la cele deschise, menținerea salubrității depinde (și) de bunul-simț al utilizatorilor.