Revoluțiile arabe ar putea influența indirect aspirațiile României și Bulgariei de aderare la Schengen, acestea alimentând temerile europenilor cu privire la o eventuală scăpare de sub control a situației imigrației ilegale, afirmă un expert, citat de The Sofia Echo în ediția electronică.
O coaliție influentă de state membre ale Uniunii Europene (UE) nu dorește să permită celor două țări să adere, în această lună, la Schengen, existând un risc de amânare pe o perioadă cuprinsă între șase luni și câțiva ani, precizează Marin Lessenski, expert al European Policy Initiative (EuPI) din cadrul Open Society Institute. Acest grup de oponenți nu are o singură listă clară cu argumente, dar dorește să introducă noi criterii, de ordin politic, pentru a permite intrarea celor două țări în zona Schengen.
În opinia lui Lessenski, revoluțiile arabe reprezintă un factor impredictibil, care ar putea aduce extinderea și consolidarea spațiului Schengen cu România și Bulgaria sau, din contră, Uniunea ar putea să păstreze situația actuală și să refuze, pentru moment, schimbarea.
Pentru a depăși acest impas, Bucureștiul, Sofia și criticii lor ar trebui să înceapă imediat dialogul pentru a ajunge la o soluție comună, care ar putea include noi măsuri compensatorii, cu scopul de a atenua îngrijorarea publică, subliniază expertul bulgar.
Se pare că cele două țări „se află, din nou, în momentul și la locul nepotrivite”, comentează el, precizând că principalul argument pentru amânare este „lipsa de încredere că cele două țări pot proteja frontierele externe, într-o regiune strategică a Europei”. Bucureștiul și Sofia par să fie „prizonierele” motivelor pentru care aderarea la Schengen este amânată, pentru că acestea fie nu țin de ele, fie nu au legătură directă cu criteriile de aderare, apreciază expertul.
Dar există două lucruri „alarmante” în situația curentă, în opinia lui Lessenski. Primul este că schimbarea cea mai „serioasă” a criteriilor de aderare la Schengen ar putea fi introducerea unui nou criteriu, de natură politică, suplimentar față de cele existente. Iar în al doilea rând, „practic, nu există niciun dialog între România, Bulgaria și grupul criticilor lor, lucru care înseamnă că nu este de așteptat, prea curând, o soluție clară și acceptată de toți la această problemă”. În paralel, această coaliție a criticilor crește tot mai mult în fiecare zi.
