Utilizarea imunoterapiei anticancer este cea mai semnificativă descoperire științifică din 2013, potrivit clasamentului anual al celor mai importante 10 descoperiri ale anului, alcătuit de prestigioasa revistă americană Science, informează AFP.
Cercetările asupra cancerului au avut parte de un moment spectaculos în acest an, atunci când imunoterapia, o tehnică aflată în dezvoltare de mai multe decenii, și-a dezvăluit în final potențialul terapeutic, afirmă responsabilii editoriali ai revistei Science, în cel mai recent număr al acestei publicații, apărut pe 20 decembrie.
Mai multe teste clinice de imunoterapie – un tratament care acționează asupra sistemului imunitar, în special asupra limfocitelor T pentru ca acestea să atace tumorile – s-au dovedit foarte promițătoare, mai ales asupra cancerelor agresive precum melanomul sau atunci când celelalte terapii au eșuat.
„În acest an, promisiunea uriașă pe care o reprezintă imunoterapia cancerului lasă puțin loc pentru dubii”, chiar dacă trebuie încă să rămânem prudenți, ținând cont de numărul mic de pacienți tratați, a declarat Tim Appenzeller, redactorul-șef al revistei Science. El a subliniat, totodată, faptul că „un număr mare de medici oncologi sunt de acum convinși că au asistat la o descoperire importantă în tratamentul cancerului”.
Multe dintre progresele făcute în domeniul imunoterapiei anticancer au început odată cu descoperirea făcută, la sfârșitul anilor ’80, de cercetătorii francezi a unui receptor de pe celulele T care le împiedică pe acestea să atace tumorile canceroase cu toată forța de care sunt capabile. Experimentele pe șoareci au arătat că, prin neutralizarea acestui receptor, celulele-cheie ale sistemului imunitar reduc considerabil tumorile canceroase la aceste animale.
Mai recent, în 2006, cercetătorii japonezi au identificat un nou receptor ce frânează acțiunea anticancer a celulelor imunitare și primele teste clinice pe pacienți umani sunt promițătoare, reamintește revista Science.
În 2011, modificarea genetică a celulelor T cu scopul de a le programa pentru a distruge tumorile a generat o mare doză de entuziasm în comunitatea medicală și face obiectul unui număr mare de teste clinice pe pacienți diagnosticați cu leucemie.
Semn al importantului potențial pe care îl are imunoterapia, multe laboratoare farmaceutice investesc de acum sume importante în această nouă abordare în tratamentul anticancer, după ce au ignorat-o vreme de mulți ani, afirmă revista Science.
Alături de imunoterapia anticancer, revista Science a reținut alte nouă descoperiri științifice importante în 2013:
– O tehnică de modificare a genelor, denumită CRISPR, inspirată dintr-un mecanism descoperit în bacterii, pe care acestea îl folosesc pentru a se proteja. Cercetătorii l-au adaptat pentru a manipula genomul plantelor, animalelor și al celulelor umane. CRISPR a fost una dintre descoperirile-vedetă din domeniul cercetării biomedicale în 2013.
– Celulele fotovoltaice din perovskit. Este vorba de o nouă generație de materiale ieftine ce permit o producție mai ușoară și cu costuri mai mici a panourilor solare.
– Biologia structurală, folosită pentru prima dată în producția unui vaccin. Această tehnică utilizează structura unui anticorp pentru a sintetiza un imunogen – agentul activ al vaccinului.
– Tehnica de imagistică denumită CLARITY care face ca țesuturile cerebrale să pară transparente, iar neuronii să pară vizibili, fapt ce permite cercetătorilor să exploreze creierul cu o claritate nemaiîntâlnită în trecut.
– Miniorganisme umane cultivate in vitro care devin fragmente de ficat, mini-rinichi și creiere miniaturale, ce ar putea fi modele mai bune decât animalele folosite în cercetările științifice.
– Identificarea sursei, multă vreme învăluită în mister, a razelor cosmice din rămășițele de supernove, stele care au explodat.
– Cercetări efectuate pe șoareci au arătat că somnul este esențial pentru „curățarea” creierului, prin creșterea spațiului dintre neuroni, fapt ce permite o mai bună circulație a fluidelor.
– Cercetările făcute pe mii de miliarde de bacterii care populează corpul uman au arătat importanța acestora pentru sănătate și pentru dezvoltarea unor tratamente personificate mai eficiente contra bolilor.
– Oamenii de știință au anunțat că au obținut celule sușă in embrioni umani clonați, o descoperire mult așteptată de cercetători. Celulele sușă pot să se transforme în orice tip de celulă din corp, o abilitate care le face să devină extrem de folositoare în studiile care vizează dezvoltarea unor noi tratamente medicale. Animale din mai multe specii au fost deja clonate, însă clonarea celulelor umane s-a dovedit o sarcină mult mai dificilă. În acest an, o nouă metodă – care a folosit doze de cofeină – a rezolvat această problemă.
