La Muzeul de Istorie Suceava a avut loc vineri, 3 noiembrie, prima expoziție personală de pictură a sucevencei Cristina Iacob, membră a Asociației de Artă „Nicolae Tonitza” (TAG – Tonitza Art Group), expoziție intitulată „Retrospectivă”. Artista a expus 22 de tablouri, unele deja aflate în expoziții personale, lucrări realizate în ulei pe pânzăde-alungul activității eiartistice, din 2005 și până acum. Cristina Iacob ne-a spus că expoziția sa este o colecție de stiluri și teme diferite. „În primele mele tablouri, sursa de inspirație au fost lucrările lui Salvador Dali, pictor spaniol, reprezentant de seamă al curentului suprarealist în artă. Ceva din el se regăsește și în tablourile mele”, a spus suceveanca. Un alt mare artist, care i-a fost Cristinei Iacob sursă de inspirație, a fost Sabin Bălașa. De asemenea, pictoriței îi place și expresivitatea chipurilor de țărani din pictura lui Octav Băncilă. Dintre pictorii contemporani, preferatul ei este David Croitor. „Sunt fascinată de casele pe care le pictează el, dar nu numai. Sunt fascinată de tot ce pictează și, da, el mi-a fost cumva o muză”, ne-a spus Cristina.
„Pictura o ajută pe Cristina să se simtă liberă, dezinvoltă”
Despre artistul plastic Cristina Iacob și expoziția„Retrospectivă” a vorbit criticul de artă Delia Ioana Leizeriuc, din cadrul Direcției Județene pentru Cultură Suceava: „Povestea Cristinei Iacob legată de artele plastice a început ca grafician, iar acest lucru s-a imprimat în lucrările sale în decursul anilor. Este interesant și curajos parcursul de la creion și cărbune până la ulei pe pânză, tehnică la care s-a oprit deoarece a simțit-o compatibilă cu maniera ei de a lucra”.
Delia Ioana Leizeriuc le-a spus celor prezenți la vernisaj că „pictura nu este un banal mod de a crea fără scop lucruri care se pierd în gol, în negura timpului, ci este o forță cu finalități nebănuite, trebuind să slujească rafinării și dezvoltării sufletului omenesc”.Astfel, a completat criticul de artă, „pictura o ajută pe Cristina să se simtă liberă, dezinvoltă, să își liniștească gândurile, să evadeze din obositoarea rutină zilnică, arta o face fericită, iar acest lucru se simte și se vede”.
File de povești…
Un om deschis, care iubește oamenii, care încercă să-i ajute atunci când poate, un om care iubește natura, pe care o vede ca pe o entitate, pe care o respectă și încearcă să o ajute, să o salveze, un om precum artistul plastic Cristina Iacob nu poate să treacă neobservat, să nu fie iubit și să nu fie înconjurat de o mulțime de prieteni care o respectă, și-i respectă pasiunile. Mulți dintre ei s-au aflat vineri seară alături de Cristina Iacob, la vernisajul expoziției de pictură „Retrospectivă”. I-au dăruit flori, au îmbrățișat-o și încurajat-o să continue pe drumul deja început, al artei.
„Întreaga natură, de la arbori, la flori și insecte, chiar și viața la țară, excursiile la Balcic, oamenii dragi, straiele și tradițiile populare, măștile tradiționale care reprezintă unele dintre primele încercări ale manifestărilor artistice în care comicul și tragicul se întrepătrund, iar sublimul se învecinează cu hidosul, toate sunt de fapt surse grăitoare de inspirație, file de povești adevărate, reale, care îi ating o latură sensibilă a sufletului și se cristalizează în pânzele artistei, creativitatea sa dovedindu-se a fi una de factură inspirațională cu preponderență, iar intenția estetică a Cristinei Iacob este orientată către afect” este „Retrospectiva”, esența tablourilor expuse de artistă, prin ochiul critic al Deliei Leizeriuc. Suceveanca reușește, mai spune criticul de artă, într-un mod elegant, să înfățișeze forța vitală care pulsează în natură cu ajutorul vieții, luminii și al mișcării atmosferei.
Crâmpeie de suflet, pe pânze
Pictura pentru Cristina Iacob este viață, este pasiune, este speranță, optimism. Iubește culoarea, iar albastrul și verdele, în toate nuanțele, sunt preferatele ei. De mică, Cristina desena pe orice colț de caiet, își umplea timpul într-un mod plăcut, dar fără să conștientizeze că poate mai mult de atât. Sora ei a fost cea care a îndemnat-o să urmeze Școala Populară de Artă și a încurajat-o să picteze. Acum iubește „uleiurile” și deja visează la o nouă expoziție personală, cu tematică, pe care să o verniseze anul viitor. Lucrează deja la acest proiect. Vrea ca crâmpeie de suflet să se regăsească pe fiecare pânză („pe pânze este sufletul meu!”) și, așa cum spunea criticul de artă Delia Ioana Leizeriuc, „între suflet și artă există o legătură prin împlinire și acțiune reciprocă. Iar pentru Cristina contactul cu natura înseamnă de fapt o permanentă sărbătoare, o excursie în mediul rural sau prin păduri, un dejun pe iarbă, savurarea roadelor pământului, o plimbare de-a lungul unui râu, vizitarea locurilor unde a copilărit, toate locurile de unde răsare chipul plăcut al esenței naturii constituie surse inepuizabile de inspirație”. Expoziția „Retrospectivă” va putea fi vizitată până pe 30 noiembrie.
