– Pădurile retrocedate au devenit o sursă sigură de îmbogățire pentru proprietarii lor, dar și pentru hoții de lemne, mii de hectare fiind defrișate în totalitate
– De cele mai multe ori, cei care își taie pădurea scapă basma curată și cu buzunarele doldora de miliarde de lei
– 50.000 de arbori au fost tăiați ilegal în mai puțin de un an
– “Cazuri ca la Suceava nu am mai întâlnit în nici unul din celelalte patru județe din jur”, declară Radu Sbîrnea, inspectorul șef adjunct al ITRSV
În ritmul în care se taie acum pădurea, faimoșii codri ai Bucovinei vor ajunge să fie doar o legendă, despre care copiii vor învăța la școală, la orele de geografie ori când vor buchisi prin dicționare după cuvântul “defrișare”.
O dată cu reparația morală și materială rezultată din punerea în aplicare a legilor de retrocedare a proprietăților confiscate de comuniști, a fost deschisă o cutie a Pandorei, ale cărei efecte se resimt deja în mod catastrofal la nivelul întregii țări: inundații, tornade, ploi torențiale, de scurtă durată, dar cu cantități foarte mari de apă revărsate și cu efecte devastatoare.
O treime din pădurile statului, retrocedate proprietarilor
La scurt timp după Revoluție, aproape toate suprafețele de pădure din județ, adică 450.390 de hectare, se aflau încă în posesia statului, fiind administrate de Direcția Silvică Suceava.
După punerea în aplicare a legilor proprietății (ex. 18/1991 și 1/2001), la sfârșitul anului trecut, Direcția Silvică Suceava mai avea în administrare doar două treimi din suprafața inițială, mai exact, 328.811 hectare.
Diferența de 121.579 hectare se regăsește în proprietatea primăriilor (35.147 hectare), a instituțiilor de cult (16.553 hectare), a unor asociații (1440 hectare), dar o mare parte, (32.300 hectare), a revenit persoanelor fizice.
Cele mai mari suprafețe de pădure le-au revenit primăriilor pe raza ocoalelor silvice Broșteni (6228 ha), Dorna Candrenilor (4375 ha), Vatra Dornei (7070 ha), Pojorîta (4802 ha), Iacobeni (2805 ha), Marginea (2419 ha) și Vama (2226 ha).
Unităților de cult (biserici, mănăstiri, etc.), le-au revenit în principal pădurile de pe raza ocoalelor silvice Dorna Candrenilor (1958 ha), Moldovița (2303 ha), Stulpicani (4151 ha), Solca (4769 ha), Falcău (1534 ha) și Putna (1557 ha).
În privința persoanelor fizice, acestea au primit pădure pe raza tuturor ocoalelor silvice, cu excepția Ocolului Putna. Totuși, cele mai mari suprafețe de pădure le-au fost retrocedate pe raza ocoalelor silvice Vatra Dornei, Breaza, Dorna Candrenilor, Pojorîta, Vama, Frasin, Solca, Falcău, Brodina și Dolhasca.
O metodă sigură de îmbogățire
Problema e că pădurile pe care oamenii le-au primit înapoi nu au mai fost păzite de nimeni, încât fie au devenit o pradă sigură pentru hoții de lemne, fie au fost tăiate chiar de proprietarii lor, sau de alte persoane, cu acordul acestora, vânzarea lemnului fiind o sursă rapidă și sigură de îmbogățire.
Un exemplu în acest sens este tăierea a peste 3000 de metri cubi de lemn din pădurea particulară a afaceristului Mihai Pașcovici, care este acuzat de defrișarea masivă 30 de hectare de pădure, valoarea pagubelor fiind estimată la peste 5,5 miliarde de lei. Cazul a fost catalogat de șeful ITRSV Suceava, Costel Girigan, drept “cea mai mare tăiere ilegală de lemn din ultimii ani”.
Chiar dacă Justiția îl va găsi vinovat pe proprietar de defrișarea celor 30 de hectare de pădure, acesta riscă cel mult câțiva ani de închisoare, poate doar o amendă penală, în schimb, rămâne cu cele 5,5 miliarde de lei pe care le va obține din vânzarea lemnului.
Șeful ITRSV a spus că, chiar dacă proprietarul va fi declarat vinovat de tăierea pădurii, lemnul nu i se poate confisca, pentru că este proprietatea lui și nu a adus pagube unei anume părți.
“Când au fost făcute legile silvice, nimeni nu s-a gândit că proprietarii își vor tăia în totalitate pădurea pe care o au, încât nu se prevede nimic în astfel de cazuri, în afara faptului că este cercetat pentru tăierea ilegală de arbori. Tot ce se mai poate face e să îi dai amenzi atunci când îl prinzi că transportă lemnul tăiat ilegal, pentru că pe acela nu îi vom elibera acte”, a spus Costel Girigan.
Amenzile pentru transportul ilegal de masă lemnoasă este de la 10 la 30 de milioane de lei în cazul persoanelor fizice, cuantumul acesteia fiind de 5 ori mai mare în cazul societăților comerciale.
Aproape 50.000 de arbori tăiați ilegal în mai puțin de un an
Faptul că pădurile Sucevei sunt amenințate să dispară, secerate de drujbele celor dornici de îmbogățire rapidă, este demonstrat de creșterea alarmantă a tăierilor ilegale, în principal în fondurile forestiere private. În mai puțin de un an, s-a descoperit tăierea ilegală a aproape 40.000 de metri cubi de lemn, adică a aproximativ 50.000 de arbori.
Conform rapoartelor Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare, în perioada mai – decembrie 2005 s-a depistat tăierea ilegală a 35.278 de arbori, cu un volum de 27.336 metri cubi, valoarea totală a arborilor tăiați fiind de aproape 50 de miliarde de lei.
De la începutul anului 2006 și până la jumătatea lunii aprilie s-au constatat alte 145 de infracțiuni, prin care au fost tăiați aproape 10.500 de metri cubi de masă lemnoasă.
Cele mai mari probleme se înregistrează în pădurile particulare de pe raza comunelor Moldovița, Stulpicani, Frasin și Voroneț.
La o suprafață aproximativ egală verificată, în cantoanele administrate de Direcția Silvică s-a constatat că au fost tăiați ilegal 107 de metri cubi de arbori, adică doar 1% din tăierile constatate pe terenurile particulare.
Printre cei care au fost depistați că au tăiat ilegal mari cantități de lemn anul acesta se numără Vasile Bălan, din Frasin (144 metri cubi – prejudiciu de 261 milioane lei), Sandu Nuțescu, tot din Frasin (181 metri cubi – pagube de 377 milioane de lei), Areta Lehaci, din Frasin (228 metri cubi – pagube de 484 milioane de lei), Ioan Morar, din Stulpicani (278 metri cubi – pagube de 523 milioane de lei), Silvia Isenciuc, din Stulpicani, din pădurea căreia au fost tăiați peste 400 de arbori, adică 804 metri cubi de masă lemnoasă, valoarea pagubelor depășind 1,676 miliarde de lei.
“Sunt cazuri în care proprietarii de pădure își taie propriii copaci și apoi anunță pădurarii că le-au fost tăiați de alții. Așa a fost și în cazul Eleonorei Leontieș din Frasin, în pădurea căreia au fost tăiați 150 metri cubi de lemn, cel al lui Silvestru Șcheuleac, din aceeași localitate, unde s-au tăiat 175 metri cubi de arbori, cel al lui Vasile Flocea, din Stulpicani, în pădurea căruia s-au constatat că au fost tăiați ilegal 152 metri cubi de lemn. Cazuri mai grave au fost cele ale lui Ion Mortogan, din Moldovița, din pădurea căruia s-au tăiat 228 metri cubi de lemn, precum și cel al lui Nicolae Boșutan, din pădurea căruia s-au tăiat aproape 200 de arbori, adică 412 metri cubi de lemn, paguba fiind de 824 de milioane de lei”, a declarat Octavian Vorobeț, referent ITRSV.
Tăierile ilegale, încurajate de legi mult prea blânde
Fenomenul tăierilor ilegale nu a apărut acum, dar a căpătat o amploare fără precedent în România, după Revoluția din 1989.
“Schimbările economice și sociale din anii 1993 – 1996 au făcut ca sancțiunile pentru tăierea ilegală a arborilor să devină nesemnificative, de la 1000 la 2000 de lei, iar majorarea acestora, până la 25.000 lei, în 1994, a fost anihilată de creșterea inflației. Sărăcia i-a determinat pe mulți să vadă din tăierea pădurii un mijloc de supraviețuire, iar asta este și cea mai utilizată scuză a celor prinși. Acum, amenzile pentru tăierea ilegală a arborilor și transportul materialelor lemnoase fără acte legale pornesc de la 10, până la 30 de milioane de lei, dublate, dacă fapta este săvârșită de proprietarul pădurii”, a declarat Aurel Dumitriu, inginer ITRSV.
Retrocedarea pădurilor a dat “apă la moară” hoților de lemne, dar și proprietarilor, în multe cazuri dovedindu-se că aceștia au tocmit oameni pentru a le tăia toți copacii.
“Cazuri ca la Suceava nu am mai întâlnit în nici unul din celelalte patru județe din jur: Botoșani, Iași, Neamț, Bacău. În urma controalelor făcute până acum am constatat că au fost rase aproape 4700 de hectare de pădure, aproape toate în pădurile retrocedate persoanelor fizice. Dar asta e numai ce am reușit să depistăm în urma sesizărilor, nu se știe câte tăieri ilegale vom mai descoperi în urma controalelor de fond pentru preluarea în pază a pădurilor particulare. Foarte multe tăieri ilegale au loc acum, înainte de a fi încheiate contractele de pază cu Direcția Silvică sau cu ocoalele private”, a declarat inspectorul șef adjunct al ITRSV Suceava, Radu Sbîrnea.
La nivelul anului 2005, în evidențele ITRSV figurează 107.800 hectare de păduri private, din care 54.100 hectare de pădure aparțin primăriilor, 21.400 hectare de pădure – unităților de cult și obștilor nedivizate, iar 32.300 ha pădure – intrate în posesia persoanelor fizice. Mai bine de o șeptime din pădurea intrată în posesia persoanelor fizice a fost defrișată, în vreme ce multe porțiuni de pădure, mai ales cele care nu sunt în administrarea ocoalelor silvice de stat sau private, au fost rărite de tăierile ilegale.
120.000 de metri cubi de lemn, tăiați ilegal din pădurile statului în ultimii 10 ani
Nici pădurile statului nu au fost ocolite de fenomenul tăierilor ilegale, numai că, deși suprafața împădurită e cu mult mai mare decât cea aflată în proprietatea persoanelor fizice, a primăriilor și unităților de cult, volumul tăierilor ilegale este mult mai mic.
Astfel, dacă în mai puțin de un an (mai 2005 – aprilie 2006), ITRSV a constatat tăierea ilegală a aproape 40.000 de metri cubi de lemn, pe terenurile administrate de Direcția Silvică, în 10 ani s-a constatat tăierea ilegală a peste 120.000 de metri cubi de lemn.
Altfel spus, cît s-a tăiat într-un an din pădurile particulare echivalează cu cît s-a tăiat în 3-4 ani din pădurile statului, care au o suprafață de trei ori mai mare.
Situația tăierilor ilegale în pădurile statului este clar prezentată în arhivele Direcției Silvice Suceava. Conform șefului biroului Pază și Protecție, Cezar Tulbure, în majoritatea cazurilor de tăieri ilegale au fost descoperiți vinovații, iar o parte a pagubelor produse au fost recuperate.
Situația tăierilor ilegale în pădurile administrate de Direcția Silvică (1996 – 2005):
2005
număr infracțiuni tăieri ilegale de arbori: 202 – în pădurile statului
61 – în pădurile private administrate de DS
număr contravenții: 177 – în pădurile statului
22 – în pădurile private administrate de DS
Valoarea amenzilor pentru lemnul tăiat ilegal din pădurile statului – 1.641.300.000 lei
Valoarea amenzilor pentru tăierile ilegale din pădurile administrate de DS – 194.000.000 lei
Masa lemnoasă tăiată ilegal din pădurile statului depășește 10.300 de metri cubi, în vreme ce de pe terenurile particulare s-au tăiat ilegal 2.300 de metri cubi de lemn. Valoarea totală a pagubelor produse depășește 11,840 miliarde de lei.
Suprafața totală de pădure aflată în proprietatea statului: 330.132 hectare
Suprafața totală a pădurilor private administrate de Direcția Silvică: 54.039 hectare
2004
număr infracțiuni tăieri ilegale de arbori: 271 – în pădurile statului
36 – în pădurile private administrate de DS
număr contravenții: 234 – în pădurile statului
23 – în pădurile private administrate de DS
Masa lemnoasă tăiată ilegal din pădurile statului depășește 9.438 de metri cubi, iar de pe terenurile particulare s-au tăiat ilegal 1.971 de metri cubi de lemn. Valoarea totală a pagubelor produse depășește 10,234 miliarde de lei.
Suprafața totală de pădure aflată în proprietatea statului: 330.070 hectare
Suprafața totală a pădurilor private administrate de Direcția Silvică: 72.792 hectare
2003
număr infracțiuni tăieri ilegale de arbori: 298 – în pădurile statului
45 – în pădurile private administrate de DS
număr contravenții: 310 – în pădurile statului
21 – în pădurile private administrate de DS
Masa lemnoasă tăiată ilegal din pădurile statului depășește 10.691 de metri cubi, iar de pe terenurile particulare s-au tăiat ilegal 1.888 de metri cubi de lemn. Valoarea totală a pagubelor produse depășește 12,237 miliarde de lei.
Suprafața totală de pădure aflată în proprietatea statului: 371.761 hectare
Suprafața totală a pădurilor private administrate de Direcția Silvică: 39.918 hectare
2002
număr infracțiuni tăieri ilegale de arbori: 353 – în pădurile statului
136 – în pădurile private administrate de DS
număr contravenții: 497 – în pădurile statului
81 – în pădurile private administrate de DS
Masa lemnoasă tăiată ilegal din pădurile statului depășește 7.720 de metri cubi, iar de pe terenurile particulare s-au tăiat ilegal 2.160 de metri cubi de lemn. Valoarea totală a pagubelor produse depășește 6,650 miliarde de lei.
Suprafața totală de pădure aflată în proprietatea statului: 380.318 hectare
Suprafața totală a pădurilor private administrate de Direcția Silvică: 41.072 hectare
2001
număr infracțiuni tăieri ilegale de arbori: 517
număr contravenții tăieri ilegale de arbori: 678
Volumul tăierilor ilegale depistate este de 16.120 metri cubi, valoarea totală a pagubelor depășind 11,413 miliarde de lei.
Suprafața totală administrată de Direcția Silvică era de 417.871 hectare.
2000
număr infracțiuni tăieri ilegale de arbori: 446
număr contravenții tăieri ilegale de arbori: 1986
Volumul tăierilor ilegale depistate este de 14.077 metri cubi, valoarea totală a pagubelor depășind 9,1 miliarde de lei.
Suprafața totală administrată atunci de Direcția Silvică era de 469.975 hectare, fiind incluse și ocoalele silvice din Botoșani (aproximativ 50.000 ha).
1999
număr infracțiuni tăieri ilegale de arbori: 597
număr contravenții tăieri ilegale de arbori: 2409
Volumul tăierilor ilegale depistate a fost de 15.100 metri cubi, valoarea totală a pagubelor depășind 2,5 miliarde de lei.
Suprafața totală administrată atunci de Direcția Silvică era de 423.743 hectare.
1997
număr infracțiuni tăieri ilegale de arbori: 434
număr contravenții tăieri ilegale de arbori: 3.086
Volumul tăierilor ilegale depistate a fost de 12.973 metri cubi, valoarea totală a pagubelor depășind 900 de milioane de lei.
1996
număr infracțiuni tăieri ilegale de arbori: 351
număr contravenții tăieri ilegale de arbori: 2.760
Volumul tăierilor ilegale depistate a fost de 12.863 metri cubi, valoarea totală a pagubelor fiind de aproape 300 milioane de lei.
Defrișările – cauza dezechilibrelor ecologice
„A exploata fondul forestier în regim silvic înseamnă a te ocupa de doborâturile accidentale și de igiena pădurii, de răriturile secundare și de cele principale, prin care lemnul ajuns la maturitate este tăiat pentru a se dezvolta semințele de dedesubt, în scopul regenerării pădurii. Pentru ca un arbore să ajungă la maturitate are nevoie de 100 – 120 de ani, abia după aceea poate fi tăiat, pentru a se dezvolta arborii tineri. Cei care taie ilegal pădurea nu țin cont de acest lanț al naturii, care trebuie respectat, pentru sănătatea pădurii, ei taie arborii verzi, la întâmplare și mai ales în zonele accesibile, pentru a scoate rapid lemnul din pădure.
Pădurile reprezintă cele mai complexe ecosisteme de pe suprafața pământului, care contribuie la crearea și conservarea ambientului necesar desfășurării normale a diverselor activități umane. Tăierile ilegale produc dezechilibre ecologice, care se reflectă asupra tuturor, încât constituie o adevărată calamitate”, a precizat șeful Direcției Silvice Suceava, Sorin Popescu.
Conform tratatelor silvice, pădurea nu este doar o sursă de materie primă necesară pentru multe activități umane, ci are și un important rol de protecție.
Pădurea este cea care reține precipitațiile, reduce și purifică scurgerile de apă pe terenurile în pantă și echilibrează alimentarea pânzei de apă freatică. Ea are funcții antierozionale, vegetația forestieră prevenind spălarea solului pe terenurile înclinate, reținând materialele aluvionare și consolidând malurile cursurilor de apă. Cu ajutorul vegetației lemnoase pot fi fixate haldele de steril, a prundișurilor din albiile majore a râurilor, etc.
Pădurea are rol de moderare a efectelor climatice, micșorând amplitudinile termice, reducând viteza vântului și reținând zăpada.
Nu în ultimul rând, pădurea are funcții estetico-sanitare, pe lângă efectul peisagistic, vegetația forestieră având capacitatea de a atenua fenomenul poluării, realizându-se astfel o ambianță favorabilă muncii și recreării oamenilor.
