Rețelele sociale și proștii, studiu necesar!



Menționez din start că apreciez rețelele sociale ca modalități facile și rapide de informare, verificarea ”zvonisticii” și sprijin de nădejde pentru elevi și studenți. Consider însă că nu trebuie să înlocuiască sălile de lectură, bibliotecile sau ”cartea de pe noptieră”. Sunt un nostalgic depășit? Poate. În articolul de față vreau să mă ocup de efectele nefaste ale acestor minunate forme de popularizare a cunoștințelor generale asupra celor limitați sau frustrați. Trebuie să știm că folosirea tehnologiei în manipularea în masă a început în secolul XX, iar regimurile dictatoriale (bolșevicii și naziștii) au utilizat capacitățile financiare și umane pentru promovarea proprie (binefacerile regimurilor) și acuzarea adversarilor ideologici, etnici sau a democrațiilor existente de toate problemele existențiale. Radioul, cinematografia, manifestările stradale și discursurile vedetelor la modă atunci au precedat rețelele sociale actuale cu rezultate cumplite. Gobbles (ministrul propagandei în Germania nazistă) și echipele sale au determinat cetățeni chiar educați să devină călăi siniștri. Ce să mai spunem de URSS-ul lui Stalin și clica sa de criminali!

Cum s-a întâmplat și cum s-ar putea întâmpla (în Ucraina și Orientul Mijlociu se petrece deja) ca forme de comunicare sau divertisment să fie transformate în unelte ale agresiunii și crimei? Aceste mijloace de comunicare în masă exploatează frustrarea, analfabetismul funcțional, invidia nătângă ajunsă la extrem sau prostia fudulă care nu acceptă alte idei decât cele proprii. Rețelele sociale cuplate cu proștii organizați în grupuri mari (partide, asociații, ONG-uri etc.) au devenit o forță politică redutabilă, după cum au dovedit în campaniile electorale din statele democratice. În regimurile dictatoriale nu se manifestă decât la comandă. Și când comanda este ucideți, distrugeți, jefuiți…

Să ne întrebăm de ce nu se „apleacă” nimeni în studierea relației prostiei cu rețelele sociale. S-a mai făcut, dar rar și fără efect în poziția instituțiilor statului sau în trezirea la realitate a puterii judecătorești. Consider că reglementări drastice și aplicate față de rețelele sociale nu sunt dorite din simplul motiv că cei de la butoanele puterii sunt și ei beneficiarii acestora, inclusiv pentru promovarea de mesaje false adresate adversarilor politici (fake news). Altă explicație nu am! Și îmi este groază de momentul în care măsurile de blocare a ticăloșilor promovate prin rețelele sociale vor fi tardive!

Efectele utilizării acestui sistem de răspândire rapidă a dezinformărilor se regăsesc pe plan politic (dezvoltarea extremismului), social (învrăjbirea grupurilor de cetățeni), subminarea libertăților democratice (dreptul la opinie refuzat de fanii rețelelor) și creșterea procentului de analfabeți funcționali (realitatea o demonstrează deja). Am auzit persoane care regretă timpurile în care prostia era o rușine, iar „deținătorii” nu se manifestau. Acum îi vezi postând victorioși tâmpeniile!

Cum am putea contracara ofensiva prostiei facilitată de tehnologie? Prin reglementări interne și internaționale în condițiile în care există „voință politică”. Există?! Prin aplicarea Codului Penal, dacă magistrații uită puțin de pensiile speciale. Uită?! Demonstrarea manipulării făcută de specialiști (nu politicieni) și prezentarea efectelor sale economico-sociale. O vor face? Sunt și alte metode, dar sunt sceptic că va declanșa, la timp, cineva o campanie antiticăloșie și antiprostie! Demnitarii doresc să existe și alți autori pe scena politică, doar dacă sunt mai proști și mai ticăloși. Și au apărut!



Recomandări

Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: O radiografie asupra diferențialului ‘r-g‘ din perspectiva sustenabilității fiscale pentru economiile din Europa Centrală și de Est

Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: O radiografie asupra diferențialului ‘r-g‘ din perspectiva sustenabilității fiscale pentru economiile din Europa Centrală și de Est
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: O radiografie asupra diferențialului ‘r-g‘ din perspectiva sustenabilității fiscale pentru economiile din Europa Centrală și de Est