O delegație a Asociației de dezvoltare intercomunitară pentru apă și canalizare (AJAC) Suceava, formată din vicepreședintele Consiliului Județean Suceava, Viorel Seredenciuc, reprezentanți din conducerea ACET Suceava, administratori ai operatorilor de salubrizare, firme de proiectare și consultanță din domeniul de operare a deșeurilor și de tratare a apei uzate, atât din Suceava, cât și din alte județe, a vizitat stația de tratare și valorificare a nămolului din stațiile de epurare orășenești și a deșeurilor municipale din orașul Oftringen din Elveția. Viorel Seredenciuc a declarat, ieri, că vizita de documentare a avut loc la invitația unei firme germane producătoare de echipamente de tratare și valorificare a nămolului din stațiile de epurare orășenești, în contextul Directivei Uniunii Europene care permite folosirea cenușii rezultate atât din nămoluri, în proporție de 100%, cât și din deșeuri, cca. 50%, ca îngrășământ pentru agricultură, datorită bogăției în fosfor.
Seredenciuc a declarat că în stația pe care a vizitat-o în Elveția sunt tratate prin gazeificare atât nămolurile, cât și fracțiile umedă și uscată nevalorificabile din depozitele de deșeuri, „o tehnologie total nepoluantă”. „În Elveția, de mai bine de 20 de ani, nu există depozite de deșeuri municipale și toate deșeurile sunt tratate în acest gen de stații. Pe locațiile vechilor depozite de deșeuri se depozitează doar cenușa rezultată, care reprezintă cca. 20% din cantitatea de deșeuri neutralizată și 20% din cenușa rezultată din tratarea nămolurilor, o cenușă neutră, negeneratoare de levigat și gaz metan”, a explicat Viorel Seredenciuc.
În Viena, construcția efectivă a unui astfel de obiectiv a durat 5 ani
În județul Suceava, în stațiile de epurare se produc anual 20.000 tone de nămoluri și 120.000 tone de deșeuri, care acum se depozitează. O cantitate de 7.000-8.000 de tone rezultă numai la stația de epurare din municipiul Suceava. O stație de tratare ar rezolva atât o problemă de mediu, cât și pentru agricultură. „Este o cerință complementară a Uniunii Europene, aceea de a recupera cât mai mult fosfor pentru industria îngrășămintelor, întrucât în Europa nu există zăcământ de fosfor, iar cel importat din Africa este foarte scump și aproape de epuizare. În Germania a fost certificată folosirea cenușii în agricultură, în Elveția și alte state europene este în curs de certificare. Ministerul Fondurilor Europene lucrează la un ghid de finanțare pentru achiziționarea și construcția unor astfel de stații prin programe europene”, a afirmat Viorel Seredenciuc. Costul unei astfel de stații s-ar ridica, potrivit acestuia, la circa 20 de milioane de euro.
O stație similară, dar de capacitate mult mai mare va fi pusă în funcțiune în acest an la Viena, conform https://www.wien.gv.at/umwelt-klimaschutz/eos.html. Aceasta va asigura total ecologic energia necesară pentru tratarea apelor uzate, care vor ajunge în Dunăre fără a afecta calitatea apei râului. Demersurile au început în anul 2010, cu comandarea studiului de fezabilitate, care a fost gata în 2011. În 2012 implementarea proiectului a fost decisă în unanimitate în Consiliul Local Viena, în 2013 a avut loc evaluarea impactului asupra mediului, în 2014 a fost licitația la nivel european, iar în 2015 a început construcția. În 2020 obiectivul, ale cărui costuri au fost estimate la aproximativ 250 de milioane de euro, va fi pus în funcțiune.
