Regiile autonome și companiile naționale la care statul este acționar absolut sau majoritar au fost scoase din categoria structurilor obligate să atribuite contracte prin licitații cu argumentul că acestea lucrează pe o piață concurențială, iar impunerea regulilor de achiziții publice le poate bloca
Scoaterea regiilor autonome și a companiilor naționale din categoria autorităților contractante a fost posibilă printr-un amendament introdus de deputați ai grupurilor parlamentare PSD, PNL și minorităților naționale la ordonanța adoptată de Guvern la sfârșitul anului trecut privind modificarea sistemului de achiziții publice relementat de Ordonanța de Urgență 34/2006.
Acea ordonanță stabilea că din categoria autorităților contractante face parte și orice regie autonomă sau companie națională/societate comercială cu capital integral ori majoritar deținut de o autoritate contractantă sau de către un alt organism de drept public. Ulterior, în luna aprilie, operatorii aerieni au fost scoși de pe listă, astfel încât Tarom să își poată asigura rapid flota de aeronave.
Acum, însă, parlamentarii au decis să scoată toate regiile autonome și companiile naționale din categoria autorităților contractante, prin abrogarea acelei prevederi.
„Este necesară eliminarea prevederilor întrucât încadrarea anumitor regii autonome/companii naționale/societăți comerciale care își desfășoară activitatea pe o piață concurențială în categoria autorităților contractante conduce implicit la aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de OU 34/2006. Astfel, există riscul ca prin aplicarea prevederilor OU 34/2006 activitatea curentă a entității să fie blocată”, este argumentul parlamentarilor.
Aceștia au completat legislația doar cu o mențiune care stabilește că regiile autonome sau companiile naționale, chiar dacă nu mai fac parte din categoria autorităților contractante, trebuie să elaboreze „norme procedurale interne care să asigure respectarea principiilor nediscriminării și egalității de tratament, transparenței, proproționalității și recunoașterii reciproce” atunci când atribuie contractele de furnizare/prestare de servicii/execuție de lucrări a căror valoare estimată depășește pragul achizițiilor directe, pentru a respecta principiile prevăzute de Tratatul Comisiei Europene.
Piața achizițiilor publice reprezintă în jur de 15% din PIB-ul României, iar statul, prin instituțiile și companiile sale, este cel mai mare cumpărător.
Analiștii consultați acum doi ani de Ziarul Financiar apreciau că între 20 și 40% dintre contractele încheiate cu statul sunt „cu dedicație”.
