A VIII-a ediție a Festivalului Literar „Mihai Eminescu” de la Dumbrăveni s-a dovedit și cea mai intensă din toate cele care au avut loc până acum. Iar garanția succesului a fost dată de invitații care au răspuns prezent, unii dintre cei mai valoroși oameni de cultură din România, Moldova și Ucraina. Pentru județul Suceava a fost, cel mai probabil, cea mai mare densitate de academicieni pe metru pătrat, nu mai puțin de șapte astfel de personalități ținând să-și aducă contribuția la o ediție de colecție a manifestării. Cu acest prilej a fost lansată într-un tiraj limitat și opera publicistică a lui Mihai Eminescu, trei volume editate prin grija Fundației Naționale pentru Cultură și Artă București, cu susținerea financiară a Primăriei și Consiliului Local Dumbrăveni.
Depunere de coroane la bustul lui Mihai Eminescu
Manifestările de la Dumbrăveni au debutat cu depunerea unei coroane de flori la bustul marelui poet național. Gazdele și invitații s-au fotografiat mai apoi împreună pentru a marca evenimentul la care au participat.
Despre bustul lui Mihai Eminescu de la Dumbrăveni se poate spune că are o vechime considerabilă, de peste un secol. Acesta a fost dezvelit pe 14 iulie 1902, solemnitatea evenimentului derulat în parcul de la Dumbrăveni la începutul secolului trecut fiind completată cu interpretarea marșului „La arme!”, compus de Mihai Eminescu și pus pe muzică de compozitorul ieșean Eduard Caudella.
Cum a fost editată „Opera publicistică a lui Mihai Eminescu”
Cuvântul de început al festivalului i-a revenit academicianului Mihai Cimpoi, din Republica Moldova, care a menționat că unitatea operei lui Eminescu este esențială, iar publicistica trebuie tratată ca o parte integrantă a tot ceea ce ne-a lăsat moștenire poetul nostru național. Mihai Cimpoi a dezvăluit că recent, la Chișinău, a apărut o integrală în patru volume a operei lui Mihai Eminescu, iar cele 10.000 de exemplare s-au epuizat foarte rapid.
Revenind la festivalul de la Dumbrăveni și volumele adunate sugestiv sub titlul „Opera publicistică a lui Mihai Eminescu”, academicianul Eugen Simion, fost președinte al Academiei Române, a dezvăluit și cum s-a ajuns aici.
„Aceste volume nu au apărut întâmplător, iar pentru ca ele să vadă lumina tiparului am complotat împreună cu primarul din Dumbrăveni, domnul Ioan Pavăl. Această carte înseamnă toate operele lui Eminescu, iar faptul că au fost scoase cu ajutorul oamenilor de aici, de la Dumbrăveni, este cu atât mai meritoriu. Prezența la Dumbrăveni a șapte academicieni, din toate provinciile istorice ale României, spune totul despre importanța acestui eveniment”, a arătat academicianul Eugen Simion.
„Suceava va deveni un cartier al metropolei culturale Dumbrăveni”
Modul în care a crescut „copilul” numit Festivalul Literar „Mihai Eminescu” de la Dumbrăveni a fost sintetizat plastic de profesorul Mircea Diaconu, prorector al Universității „Ștefan cel Mare” Suceava.
„Suceava va deveni un cartier al metropolei culturale Dumbrăveni”, a sintetizat Mircea Diaconu importanța manifestării de sâmbătă, 20 iunie.
Și profesorul universitar Adrian Dinu Rachieru a avut doar cuvinte măgulitoare la adresa oamenilor din Dumbrăveni: „Aveți un primar turbo și o echipă strong. Avem aici un desant al celor șapte magnifici, care împreună cu Primăria Dumbrăveni ne propun un triptic fițos”.
Diplomă de excelență din partea Uniunii Ziariștilor din România pentru Primăria și Consiliul Local Dumbrăveni
Și dacă tema celei de-a opta ediții a Festivalului Literar „Mihai Eminescu” a fost opera publicistică a marelui poet, de la manifestare nu putea lipsi președintele Uniunii Ziariștilor din România, Doru Dinu Glăvan. „L-am preluat ca un mentor pe Eminescu la noi, la Uniune, și vreau să ducem mai departe ceea ce a făcut Eminescu. Eminescu ziaristul, Eminescu jurnalistul, sunt expresii uzuale și pe care trebuie să le folosească oricine se referă la Mihai Eminescu”, a arătat Doru Dinu Glăvan.
Ca semn de recunoștință pentru gazde și pentru ceea ce realizează oamenii de la Dumbrăveni, președintele Uniunii Ziariștilor din România a înmânat o diplomă de excelență Primăriei și Consiliului Local, diplomă pe care primarul Ioan Pavăl a anunțat că o va expune pe holurile instituției.
Și-a anulat biletul de avion pentru a fi prezent la Dumbrăveni
Prezent pentru prima dată la Dumbrăveni, rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, academicianul Ioan Aurel Pop, a arătat că Mihai Eminescu a fost un vizionar, dar din păcate nu a mai putut trăi momentul 1918, când Marea Unire a românilor s-a realizat, așa cum preconizase de mai multe ori în scrierile sale.
Pentru a fi sâmbătă la Dumbrăveni, academicianul Ioan Aurel Pop și-a anulat biletul de avion pe care-l avea în vederea unei deplasări în străinătate.
Academicianul clujean a fost recompensat cu titlul de Cetățean de Onoare al comunei Dumbrăveni, distincție înmânată de primarul Ioan Pavăl.
Academician Nicolae Breban: „Voi spune peste tot că într-un sat din nordul României a fost publicat Eminescu”
O altă prezență care nu putea fi trecută cu vederea a fost cea a academicianului Nicolae Breban. Acestuia i s-a oferit, de asemenea, titlul de Cetățean de Onoare al comunei Dumbrăveni, iar în discursul ținut în fața asistenței s-a arătat impresionat de ceea ce se petrece în acest sat al județului Suceava.
„Ardelean fiind, vă promit că am să mă leg de voi și vă voi fi aproape cu orice prilej. Voi spune peste tot că într-un sat din nordul României a fost publicat Eminescu”, a menționat academicianul Nicolae Breban.
Profesorii școlii din Tighina, aplaudați în picioare de toată sala
Probabil cel mai emoționant moment al festivalului a venit după ce Maria Roibu, directoarea Școlii Românești de la Tighina, a povestit cum este pusă la zid limba română în această zonă. „Am auzit aici că la Cernăuți s-a înființat un centru românesc, numai că, pentru noi, la Tighina, un magazin de carte românească este doar un vis. Coșmarul românilor de acolo este permanent, ni se pun piedici, dar noi tot existăm. Acum câțiva ani erau 2.018 elevi, iar acum mai avem doar 500 de copii care învață în limba română. Noi, profesorii, trebuie să mergem zilnic pe jos câte 30 de km, iar pentru a folosi clădirile în care predăm se plătește lunar o chirie de 7.000 de dolari. Cu toate acestea, noi am fost, suntem și vom fi acolo, cu toate riscurile, inclusiv acela de a fi arestați”, a spus Maria Roibu.
Reacția celor prezenți în sală a venit imediat, iar preț de două minute întreaga asistență, în frunte cu cei șapte academicieni, a aplaudat munca acestor oameni inimoși de a păstra vii limba română și versurile lui Mihai Eminescu.
Momente artistice în cadrul festivalului
De la pupitrul festivalului au mai vorbit academicienii Bogdan Simionescu, al cărui tată, Cristofor Simionescu, este originar din Dumbrăveni, precum și Maya Simionescu, dar și Vasile Tărâțanu, de la Cernăuți. Pe parcursul manifestării au existat și momente artistice, susținute atât de invitați, cât și cei din prezidiu.
Astfel, Gabriela Teișanu a interpretat o doină, iar poetul gălățean Viorel Dinescu a recitat o poezie dedicată lui Mihai Eminescu. O surpriză plăcută a venit din partea lui Iulian Jugan, ministru secretar de stat la Ministerul Mediului, originar din Fălticeni, care a dovedit veleități artistice apreciate de cei prezenți în sală.
Institutul de Cercetare Bucovina, un of al academicianului Eugen Simion
Poezia recitată de ministrul secretar de stat Jugan i-a oferit prilejul academicianului Eugen Simion să-și aducă aminte cu regret despre un proiect pe care l-a inițiat și la care încă ține foarte mult, dar care a murit odată cu schimbarea gărzii în fruntea Academiei Române. Este vorba de Institutul de Cercetare Bucovina, o instituție care urma să funcționeze la Suceava, „o zonă unde s-au încrucișat rodnic culturile”.
A fost și o provocare pentru deputatul Alexandru Băișanu, prezent la eveniment, care a precizat că va iniția interpelări și va face demersuri pentru ca acest institut să prindă viață, iar în acest fel documente foarte importante din istoria Bucovinei să poată fi studiate și cercetate.
„Amenzi” împărțite de primarul Pavăl și secretarul Chiriac
Spre finalul manifestărilor de sâmbătă s-au oferit și mai multe „amenzi”. Sarcina de a le împărți le-a revenit primarului Ioan Pavăl și secretarului Mihai Chiriac, doi oameni care au pus mult suflet pentru ca acest proiect să aibă continuitate și să fie la standarde dintre cele mai ridicate.
Titlul de Cetățean de Onoare a mai fost acordat lui Viorel Apetrei, din Sălăgeni, pentru sprijinul acordat în renovarea școlii din sat, dar și a spitalului din Dumbrăveni, dar și lui Ion Pînzari, din Chișinău, „omul care a luptat în trei războaie” și la el acasă, în satul de baștină, i se mai spune „Ion Afganul”.
O diplomă aniversară cu ocazia împlinirii a 150 de ani de activitate a fost acordată Școlii Gimnaziale Dumbrăveni, care a împlinit aceeași vârstă cu Academia Română.
De asemenea, au fost acordate mai multe diplome de excelență, inclusiv reprezentanților localității Copăceni, din Republica Moldova, locul nașterii poetului Adrian Păunescu, localitate care a fost prezentă la Dumbrăveni cu un număr de 20 de copii, cadre didactice și probabil viitorul primar.
