Organizarea referendumului pentru revizuirea Constituției cu prag redus de prezență la 30% concomitent cu primul tur al prezidențialelor este încă posibilă, în condițiile în care CC nu va amâna decizia pe noua Lege a referendumului după 23 octombrie, iar hotărârea va fi una de constituționalitate.
Organizarea referendumului pentru revizuirea Constituției pe noua lege, care reduce cvorumul de prezență pentru validare la 30%, odată cu primul tur al alegerilor prezidențiale rămâne posibilă în măsura în care Curtea Constituțională va lua o decizie în 23 octombrie, și nu mai târziu. Asta deoarece termenul de un an de zile impus de CC pentru aplicarea noii legi ar pune în imposibilitate Parlamentul și Guvernul să organizeze scrutinul pentru revizuirea Constituției pe un prag redus.
Conform Legii alegerilor prezidențiale, scrutinul poate fi organizat duminica și doar în luna anterioară celei în care ajunge la termen mandatul președintelui. Acest lucru face ca alegerile prezidențiale din 2014 să aibă loc în luna noiembrie, de vreme ce mandatul lui Traian Băsescu expiră pe 21 decembrie anul viitor, la 5 ani de la ziua în care a depus jurământul în Parlament.
De asemenea, legea menționată precizează că Guvernul stabilește data alegerilor prin hotărâre, cu cel puțin 45 de zile înaintea datei stabilite pentru scrutin.
Astfel, alegerile prezidențiale ar putea fi organizate anul viitor în noiembrie pe datele de 2, 9, 16, 23 sau 30.
Prin corelare cu prevederile noii legi a referendumului, care impune termenul de un an de zile pentru ca prevederile privind cvorumul redus să poată fi aplicate, promulgarea legii de către Traian Băsescu trebuie să aibă loc anul acesta până în datele la care liderii USL ar dori să organizeze primul tur al prezidențialelor.
În situația în care Curtea Constituțională se va pronunța pe 23 octombrie anul acesta, șeful statului este obligat ca în 10 zile să promulge noua lege a referendumului, cu precizarea că acest termen operează din momentul în care CC îi comunică eventuala decizie de respingere a contestației.
Conform unei decizii a Curții Constituționale din 26 ianuarie 2010, termenele prevăzute în legea fundamentală cu privire la zile menționate se interpretează în sensul zilelor calendaristice.
Șeful statului a utilizat deja prerogativa de a retransmite legea în Parlament pentru reexaminare, fapt pentru care după sesizarea Curții Constituționale Traian Băsescu ar trebui să promulge legea, în situația repingerii solicitării adresate CC.
Astfel, Traian Băsescu ar fi obligat ca până pe 2 noiembrie să promulge noua lege a referendumului, care permite un cvorum redus pentru validarea consultării populare. Această dată s-ar suprapune exact peste prima duminică a lunii noiembrie 2014 în care se pot organiza prezidențialele.
În varianta în care Curtea Constituțională ar amâna luarea unei decizii pe contestația formulată de Traian Băsescu în cazul legii referendumului, atunci termenul disponibil pentru organizarea simultană a prezidențialelor cu referendumul de revizuire a Constituției se reduce considerabil.
Același risc îl comportă și o decizie a Curții care să constate neconstituționalitatea unui articol din noua lege a referendumului. Aceasta deoarece proiectul de lege s-ar întoarce în Parlament, iar procedura parlamentară pentru punerea de acord ar prelungi de asemenea momentul de la care și-ar putea produce efectele juridice.
Votul din Parlament pe Constituție, suprapus campaniei pentru prezidențiale
O altă situație cu care se vor confrunta liderii USL, în situația cuplării prezidențialelor cu referendumul de revizuire, va fi aceea că votul din Camera Deputaților trebuie dat în perioada campaniei electorale pentru prezidențiale. Este de așteptat ca acest moment să fie marcat de un climat politic contondent.
Conform prevederilor constituționale, „revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire” la nivelul Parlamentului.
Acest termen se suprapune peste perioada prevăzută în Legea alegerilor prezidențiale pentru campania electorală.
Cu toate acestea, perioada de campanie se poate reduce în cazul referendumului de revizuire a Constituției la mai puțin de 30 de zile, în funcție de decizia adoptată la nivelul Parlamentului.
O altă prevedere care ar putea pune în dificultate revizuirea Constituției vizează adoptarea proiectului în aceeași formă în ambele Camere ale Parlamentul. În caz contrar, procedura constituțională stabilește o mediere a prevederilor divergente între Senat și Camera Deputaților, iar votul final necesită trei pătrimi din votul parlamentarilor, ceea ce depășește majoritatea deținută de USL.
Referendumul pentru Constituție se organizează prin lege, atacabilă la Curtea Constituțională
Referendumul pentru revizuirea Constituției se organizează, conform prevederilor din legea fundamentală, printr-o lege adoptată de către Parlament, care diferă de proiectul de modificare a Constituției. Această lege stabilește inclusiv data referendumului, însă actul normativ poate fi supus controlului de constituționalitate înainte de promulgare de către șeful statului.
De asemenea, președintele poate cere reexaminarea legii de organizare a referendumului după termenul de 20 de zile conferit de actuala Constituție. După desfășurarea procedurii parlamentare de reexaminare și returnare a legii, șeful statului poate solicita în maximum 10 zile de la primirea actului normativ Curții Constituționale să se pronunțe asupra respectării prevederilor legii fundamentale în cuprinsul actului normativ.
Aceste termene prevăzute în Constituție pot intra în contradicție cu cele care precizează că referendumul pentru revizuirea legii fundamentale se organizează în cel mult 30 de zile de la momentul votului prin care aceasta este adoptată în Parlament.
De asemenea, un alt aspect care poate pune în dificultate organizarea referendumului în termenul dorit de USL vizează interpretarea asupra momentului de la care trebuie să fie în vigoare legea care reduce cvorumul la referendum. Astfel, în acest caz există două viziuni. Astfel, există opinia că la momentul declanșării procedurilor pentru organizarea referendumului, respectiv a campaniei electorale, legea care prevede cvorumul redus la scutin trebuie să fie în vigoare. O altă interpretare susține că este suficient ca prevederea în cauză să fie în vigoare în ziua votului.
Curtea Constituțională, chemată să judece a doua oră aceleași argumente, dar posibil pe o altă componență
Contestația înaintată de președintele Traian Băsescu Curții Constituționale în cazul noii legi a referendumului reiterează în cea mai mare parte aceleași argumente invocate anterior de parlamentarii PDL. Astfel, șeful statului face apel la noțiunea de majoritate definită în diferite cazuri la nivelul Constituției pentru a asimila, în spiritul legii fundamentale, această majoritate cu cea pe care o consideră justificată în cazul referendumului, respectiv 50% plus unu.
Aceste argumente au fost respinse, însă, pe 26 iunie de Curtea Constituțională, printr-o decizie luată cu majoritate de voturi în raport cu contestația parlamentarilor PDL. Cu toate acestea, trei judecători din cei nouă ai CC, în frunte cu președintele Curții Constituționale, Augustin Zegrean, au semnat o opinie separată în care au susținut că noul text de lege privind referendumul încalcă Constituția. În motivarea celor trei judecători au fost prezentate aceleași argumente invocate de PDL și în prezent de Traian Băsescu.
Sesizarea parlamentarilor PDL pe modificările aduse legii referendumului a fost depusă în 4 iunie, iar CC a decis să respingă contestația 22 de zile mai târziu, respectiv pe 26 iunie.
De această dată, termenul de judecată stabilit este unul maximal, de 30 de zile, respectiv pe 23 octombrie, față de alte spețe aflate în analiza Curții Constituționale.
De asemenea, este de așteptat ca judecătorul CC Iulia Motoc să părăsească forul constituțional pentru a ocupa un post de judector al CEDO. Decizia în acest caz se va lua la nivelul plenului APCE, care se desfășoară între 30 septembrie și 4 octombrie. În cazul vacantării acestui mandat de judecător, Senatul va decide desemnarea unui înlocuitor, fiind de așteptat ca în acest caz decizia să fie determinată de negocierile la nivelul USL.
Andi Manciu, andi.manciu@mediafax.ro
