Reabilitarea termică a blocurilor pe bani europeni, singura șansă de consolidare a clădirilor la cutremur

Programul de reabilitare termică a clădirilor rezidențiale și publice, cu finanțare din bani europeni prin Programul Operațional Regional (POR), este o șansă și pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic din municipiul Suceava, îndeosebi a blocurilor de locuințe construite în anii ’60 și ’90. Primarul de Suceava, Ion Lungu, a declarat, ieri, în conferință de presă, că în cadrul proiectului necesar pentru reabilitarea termică se face și o expertiză tehnică a clădirii, iar eficientizarea energetică poate include inclusiv măsuri de consolidare, ceea ce înseamnă o oportunitate care trebuie fructificată de asociațiile de locatari. În practică, însă, a arătat primarul, acest lucru este mai greu de realizat deoarece pentru a fi eligibile proiectele de reabilitare trebuie să fie de minimum 100.000 de euro, deci mai mult de un bloc sau o scară de bloc. De asemenea, pe actualul ghid de finanțare, banii europeni reprezintă 60%, cota suportată de primării este de 15%, iar locatarilor le revine 25%. ”La ora actuală, programul este blocat pentru că 25% pentru locatari înseamnă mult. Eu propun schimbarea ponderii, adică primăriile să suporte 25% din costuri, iar asociațiile de locatari 15%. Pe această axă sunt cei mai mulți bani, 2,3 miliarde de euro, dar nu se consumă pentru că practic este foarte greu să se asocieze mai multe asociații pentru un proiect”, a arătat Lungu.
Potrivit acestuia, în municipiul Suceava sunt foarte multe clădiri care trebuie reabilitate termic și consolidate, cel puțin 50% dintre cele 30.000 de apartamente și aproximativ 150 de locuințe sociale. Pentru locuințele sociale există și un program separat, cu o finanțare de 100 de milioane de euro, dar nu este încă elaborat ghidul de finanțare. În ceea ce privește finanțarea expertizei seismice a clădirilor, pentru acest an Primăriei Suceava i s-a alocat de la bugetul de stat suma de 300 de milioane de lei vechi.
În evidențele Inspectoratului pentru Situații de Urgență Suceava sunt nominalizate cinci clădiri în municipiul reședință de județ, expertizate tehnic și încadrate în clasele de risc seismic 1, 2 și 3. Este vorba despre blocul 48 A , str. Mărășești, construit în 1970, blocul de garsoniere de pe str. Zimbrului, nr. 10, din 1960, bloc 51, str. Alexandru cel Bun, nr. 3, construit în 1965, blocul I1, str. Alexandru cel Bun, nr. 6, din 1963 și blocul A3, str. Ștefan cel Mare, construit în perioada 1962-1964. Sunt clădiri cu 3 și 4 etaje, în care locuiesc în total 887 de oameni. În cele peste 4.500 de clădiri din oraș sunt aproximativ 36.000 de locuințe. Circa 50 dintre imobilele de locuit au peste 100 de ani, iar alte 75 au între 50 și 100 de ani.
Raioanele de distrugeri în municipiul Suceava
Conform Planului de analiză și acoperire a riscurilor pentru 2016 de pe site-ul ISU Suceava, la un cutremur de o magnitudine de 6-7 grade pe scara Richter, în funcție de dispunerea urbanistică, infrastructura rutieră și importanța socială și economică a obiectivelor, municipiul Suceava este împărțit convențional în șase raioane de distrugeri.
Raionul de distrugere nr.1este dispus în zona centrală a municipiului, cu majoritatea clădirilor cu o vechime de peste 30 – 40 de ani, având structura de rezistență pe cadre din beton armat și zidărie din cărămidă. 60 % din clădiri au P+4E, iar circa 60 de clădiri au mai multe niveluri.
Raionul de distrugere nr. 2 – delimitat în zona de E și NE a zonei centrale pe versantul dinspre râul Suceava și cartierul Ițcani. Raion are numai clădiri vechi, amplasate pe un sol impropriu construcțiilor, cu mai multe etaje, și cuprinde circa 250 de clădiri cu o singură locuință.
Raionul de distrugeri nr. 3- delimitat de cartierele de locuințe Zamca și George Enescu. Acest raion cuprinde în mare majoritate blocuri de locuit cu P+4 și P+10 etaje, având structura formată din plăci de prefabricate.
Raionul de distrugeri nr. 4- cartierul Burdujeni în care există o diversitate de construcții: 40 de blocuri P+4E, 8 blocuri P+8E, 150 de clădiri cu P și P+1E (din care 60% vechi).
Raionul de distrugeri nr. 5- cartierulObcini este un raion caracterizat prin clădiri cu P+3E și P+4E circa 80%, 10 clădiri cu peste 4 niveluri și 150 de clădiri cu P sau P+1E.
Raionul de distrugeri nr.6- zona industrial-comercială din Lunca Sucevei și din zona V.
Întrebat în legătură cu această repartiție, șeful ISU Suceava, gen. Ion Burlui ne-a declarat, ieri, că numerotarea de la 1 la 6 nu este asociată riscului de distrugere în cazul unui seism, ci este o zonare convențională pentru repartizarea trupelor de intervenție.
Intensitatea cutremurelor
Mai trebuie precizat că, deși municipiul Suceava este încadrat de ISU la zone cu risc ridicat în cazul producerii unui seism, în județul Suceava nu sunt focare sau zone seismice. Se resimte însă transmiterea undelor elastice ale zonei seismice Vrancea. La nivelul județului, cel mai mare risc nu îl are Suceava, ci localitățile rurale și urbane din aria subsecventă a localităților Siret și Rădăuți, zonă de risc specific de intensitate 7 MSK, cu epicentrul în apropiere de Cernăuți – Ucraina. Scara MSK (Medvedev, Sponhauer, Karnik) modificată este o scara de 12 grade (I-XII) cu ajutorul căreia se poate aprecia intensitatea cutremurelor în diferite zone în funcție de efectele produse de aceste cutremure asupra oamenilor, animalelor, construcțiilor, solului etc. Este o scară macroseismică mult mai precisă decât scara Mercalli Modificată (MM), ținând cont de evoluția pagubelor, de tipul construcției și de procentajul de clădiri afectate.
Scara MM are tot 12 grade și exprimă gradul de severitate al unui cutremur prin efectele produse asupra oamenilor, mediului, construcțiilor. Se consideră că primele degradări superficiale corespund gradului V și distrugerea totală gradului XII. Cutremurul de gradul I este o mișcare imperceptibilă sau percepută de foarte puține persoane aflate în condiții favorabile; gradele II-III – mișcare resimțită de un număr mic de persoane, aflate la etaje superioare; gradele IV-V – mișcare resimțită de numeroase persoane; gradul VI – cutremur resimțit de majoritatea persoanelor, produce panică, apar crăpături în tencuială, clopotele se pun în mișcare; gradul VII – avarii ușoare la clădiri, crăpături în zidării cu mortar, cad țigle, cornișe, parapete; gradele VIII-IX – avarii importante la clădiri bine executate, apariția fisurilor în sol, avarii la fundații; gradul X – distrugerea generală a clădirilor din zidărie, avarii puternice la structurile din beton armat sau metal; gradul XI-XII – catastrofă, modificări ale reliefului, râurile își schimbă cursul.