Lucrările de restaurare a Palatului Administrativ din Suceava au readus pe fațada turnului central basorelieful cu Sfântul Gheorghe, vechea stemă a orașului, așa cum a fost pe clădirea inițială construită între anii 1903-1904, după planurile arhitectului vienez Peter Paul Brang, pentru a fi sediu pentru autoritățile administrative ale orașului.
Imaginea cu sfântul ucigând balaurul cu sulița a fost rasă de comuniști, la renovarea din anii 60 a clădirii fațadele fiind tencuite cu praf de piatră și mozaic. În perioada 1968- 1990, în acest imobil au avut sediul Consiliul Popular Județean Suceava, Comitetul Județean Suceava al PCR și Comitetul Județean Suceava al UTC, iar din 1990 a devenit sediul Consiliului Județean și al Prefecturii Suceava.
Pe baza fotografiilor de epocă și a planurilor clădirii, puse la dispoziție de Muzeul Național al Bucovinei, fațada a fost refăcută așa cum era cea originală – cu Sfântul Gheorghe pe turnul principal, care are o înălțime de 52 de metri, și cu stema Bucovinei pe turnul din dreapta, de asemenea acoperită de comuniști și redescoperită după 1990. Totodată, s-au refăcut decorurile geometrice de pe fațadă, care puneau în evidență volumele arhitecturale, precum și decorurile florale aflate de o parte și de alta a ferestrelor sălii de ședințe (Sala „Ștefan cel Mare”).
Sfântul Gheorghe este asociat cu orașul Suceava încă din perioada medievală. Imaginea cu sfântul ucigând balaurul este prezentă pe steagul Moldovei trimis de Ștefan cel Mare la Mănăstirea Zografu de la Muntele Athos, păstrat astăzi la Muzeul Național de Istorie, dar cea mai veche biserică din oraș, Mirăuți, are de asemenea hramul Sfântul Gheorghe, ocrotitorul soldaților. Biserica a fost construită de Petru I Mușat, între anii 1375-1391, și a fost primul sediu al Mitropoliei Moldovei. În 1415 aici a fost adusă de Alexandru cel Bun racla cu moaștele Sfântului Ioan cel Nou, punând orașul și Țara Moldovei sub ocrotirea celor doi sfinți, ambii torturați până la moarte pentru că nu au renunțat la credința creștină.
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, ofițer în garda împăratului roman Dioclețian, a fost întemnițat și supus torturii pentru a-și renega credința. A murit pe 23 aprilie 303. În primele icoane, mozaicuri și fresce este reprezentat frecvent îmbrăcat cu armură. După căderea Constantinopolului și asocierea sa ordinelor cavalerești, a început să fie pictat călare pe un cal alb, adesea fiind reprezentat omorând cu o lance un balaur aflat la picioarele calului său.
Basorelieful de pe Palatul Administrativ din Suceava oferă această imagine a Sfântului Gheorghe.
Un fapt ce poate fi amintit în acest context este că ultimii doi președinți ai Consiliului Județean Suceava, instituție care își are sediul în Palatul Administrativ, poartă numele Gheorghe: Gheorghe Flutur, în mandatul căruia a avut loc incendiul care a afectat întreaga clădire, în 6 martie 2021 și care în 2022 a început restaurarea edificiului, și Gheorghe Șoldan, în mandatul căruia s-a finalizat reabilitarea și reconstrucția, în octombrie 2025.
Proiectul a fost în valoare totală de aproape 20 de milioane de euro, finanțat de Compania Națională de Investiții și a vizat atât protejarea și valorificarea monumentului istoric, cât și integrarea soluțiilor și tehnologiilor moderne care reduc consumul, cresc siguranța și protejează această clădire-simbol a Sucevei. Au fost efectuate lucrări complexe, de la consolidări structurale și înnoire integrală a instalațiilor la refaceri arhitecturale și restaurări.
