„Unde este fericirea? După colț.” – Mario Vargas Llosa
Răbdarea este o stare de spirit, o calitate care trebuie educată și care oferă pace interioară. Te redescoperi atunci când ai răbdare cu tine și cu persoanele din jurul tău.
Adelin Cozmaciuc
Clasa a XII-a, Colegiul „Ștefan cel Mare” Suceava
Multe idei și preconcepții pot fi afirmate în legătură cu ceea ce noi, în mod colocvial, numim răbdare, mai puțin faptul că aceasta este un lucru ușor de împlinit. Pentru a descoperi adevărata esență a răbdării, se impune să luăm cunoștință de învățătura celui mai concentrat, mai devotat și mai minunat exemplu de îngăduință: Fiul Omului, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat.
Răbdarea este poate cea mai de seamă virtute creștină, o însușire ce reunește multitudinea de valori pe care Creatorul le-a dăruit creației Sale încă de la Facerea Lumii. Sfântul și marele teolog pr. Dumitru Stăniloae afirma: „Răbdarea e o tărie spirituală care micșorează tăria necazurilor.”
Răbdarea nu este o atitudine pasivă, ci o unealtă lăuntrică de acceptare și vindecare a rănilor sufletești. Prin răbdare, lucrăm stăruitor la formarea conștiinței noastre și devenim ctitori ai propriului caracter.
Exemplul ideal de răbdare este paradigma hristică: jertfa supremă și suferința îndurate fără cârtire. Răbdarea ne învață să depășim dificultățile cu perseverență sau, atunci când nu este posibil, să le acceptăm fără a perturba echilibrul interior.
Este important să nu confundăm răbdarea cu toleranța. Răbdarea presupune iubire și iertare sinceră, în timp ce toleranța poate ascunde orgoliu. Un suflet care rabdă nu ține minte răul.
Răbdarea este și un exercițiu al minții: ne îndeamnă la reflecție, la lupta cu propriile gânduri și la autocunoaștere.
În încheiere, amintim îndemnul părintelui Ilie Cleopa: „Răbdare, răbdare, răbdare… și când ți se pare că ai terminat, ia-o de la capăt.”
Răbdarea, virtutea celor înțelepți
Răbdarea este o lumină ce arde în suflet, un legământ între om și divinitate. Sfântul și Dreptul Iov este un model de răbdare: deși a pierdut totul, nu și-a pierdut credința.
Prin răbdare, omul se apropie de desăvârșire și de adevărata fericire.
Zugravu Agata
Clasa a VI-a G, Școala Gimnazială „Miron Costin” Suceava
