– Considerată un pol al luptei anticomuniste, zona Putna a „beneficiat” de o atenție deosebită din partea securiștilor și torționarilor locali
„Monitorul de Suceava” continuă astăzi să dezvăluie numele celor care au provocat suferință oamenilor din județ. Este vorba de securiștii care au deservit cu un zel deosebit cauza unui sistem ce a adus jale în multe din casele sucevenilor. Deși lista publicată integral de „Academia Cațavencu” este mult mai lungă, am ales să selectăm și să prezentăm în paginile ziarului nostru doar persoanele care au avut legătură directă cu județul nostru, care și-au desfășurat activitatea în zonă, s-au născut aici, ori au maltratat suceveni. Chiar dacă până acum s-a ajuns abia la litera B cu publicarea numelor celor care au lucrat pentru fosta Securitate, o concluzie pare a se forma. Anume că Putna a fost un pol de rezistență important, structurile de exercitare a terorii asupra populației dând o atenție deosebită acestei zone. Dacă săptămâna trecută, printre torționari a fost amintit plutonierul Vasile Anescu, care în octombrie 1950 a fost comandant al unei echipe de pândă a Mariei Cenușă din Putna, soția „banditului” Constantin Cenușă, lista securiștilor care au acționat în această localitate cuprinde încă două nume. Primul este D. Bacal, care în 1949 deținea funcția de locotenent în Direcțiunea Regională a Securității Poporului Suceava. El a participat la arestarea și anchetarea unuia dintre primele grupuri de luptă antisovietică, respectiv aproape 20 de partizani apropiați familiei Vladimir Macoveiciuc. Pe 18 noiembrie 1950, în calitate de locotenent-major, a semnat un ordin de audiere a lui Ștefan Breabăn, fost combatant în Compania a 3-a Fixă „Putna”, în legătură cu activitatea desfășurată în vara anului 1944 de grupul antisovietic al lui Constantin Cenușă. Un alt securist care a acționat pentru „stârpirea dușmanilor de clasă” a fost sublocotenentul Ioan Bălței. În calitate de comandant al unei echipe de operații în planul de muncă în legătură cu banda Cenușă-Pătrăucean din Bucovina, comunele Putna și Straja, a acționat în octombrie 1950 pentru anihilarea „vinovaților”.
– Anchetator la Suceava în „dictatura proletariatului”
În 1957, Direcția Regională MAI Suceava a primit ordin din partea a doi securiști, căpitanul Dumitru Badea, șef serviciu la Direcția a III-a Informații Interne și locotenent-colonel Nicolae Budișteanu, șeful acestei structuri, să o încadreze informativ pe Steliana Pogorilovschi, născută pe 13 martie 1935 în comuna Rădăuți, raionul Dorohoi-Suceava. Studentă a Facultății de Filologie „C.I. Parhon” din București, Steliana era bănuită că ar „scrie diferite lucrări cu caracter dușmănos, ce anturaj are și dacă primește corespondență cu caracter suspect”. Lista de astăzi a securiștilor este completată cu comisarul Vasile Bălăceanu, fost anchetator la Suceava în primii ani ai „dictaturii proletariatului”.
