Puterea florilor în medicină



Ghioceii sunt utilizați în mod tradițional ca remediu în cazul durerilor de cap. Foto: gradinamea.ro
Ghioceii sunt utilizați în mod tradițional ca remediu în cazul durerilor de cap. Foto: gradinamea.ro

Florile sunt utilizate de multă vreme ca remedii tradiționale pentru boli comune, însă de ceva vreme sunt utilizate și pentru maladii mai grave, de la Alzheimer la cancer.
Ghioceii
Delicatele flori albe care apar la sfârșitul iernii sunt utilizate în mod tradițional ca remediu în cazul durerilor de cap, ca analgezic și antidot în cazuri de otrăvire. În epoca modernă au devenit însă și remediu contra formelor ușoare spre moderate de demență. Bulbul ghiocelului conține galantamină, care contribuie la creșterea nivelului de acetilcolină, o substanță din creier implicată în transmiterea mesajelor de la celulele nervoase, potrivit dailymail.co.uk.
Maladia Alzheimer este asociată cu scăderea nivelului de acetilcolină, iar în cazul acesteia galantamina oprește sau încetinește declinul, ajutând memoria.
Inițial, galantamina a fost testată contra maladiilor oculare și a tulburărilor cardiace și gastrice și abia în anii 1980 s-a descoperit că este benefică în cazurile de demență.
Șofrănelul/ brândușa
Membru al familiei irișilor, șofrănelul – rudă și cu șofranul – este utilizat de mult timp în medicina tradițională, contra indigestiei, scăderii libidoului, ca analgezic, contra lipsei de concentrare, depresiei, astmului și reumatismului.
Însă, în timpurile moderne, acesta este utilizat și ca tratament împotriva durerilor de dinți și a degenerării maculare provocate de îmbătrânire.
Mai precis, șofrănelul influențează nivelul de grăsime stocată în ochi, fortificând celulele, spun specialiștii de la Universitatea din Sydney.
De asemenea, într-un studiu pe bolnavi de Alzheimer, s-a descoperit că extractul de șofrănel îmbunătățește capacitățile mintale ale acestora.
Extractul de șofran poate reduce și efectele depresiei ușoare, îmbunătățește memoria (potrivit unui studiu realizat de cercetătorii Universității din Tokyo), crește libidoul (potrivit unui studiu realizat în Iran), are efect inflamator (soiul de toamnă, care conține colchicină, potrivit unui studiu realizat la clinica Mayo din SUA) și efecte anticancer.
Lavanda
În mod tradițional, lavanda combate insomnia, alopecia, anxietatea și stresul, fiind sedativă, relaxantă și antidepresivă.
În timpurile moderne s-a descoperit că uleiurile conținute de lavandă au calități analgezice, fiind utilizate contra durerilor de după intervenții chirurgicale, potrivit unui studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Maryland.
Lavanda, administrată în cazuri de anxietate, a avut aceeași eficacitate ca medicamentul lorazepam, potrivit unui studiu german publicat în Phytomedicine.
Uleiul de lavandă reduce gradul de agresivitate și anxietate în cazul pacienților cu demență, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Oodate din Japan, și are proprietăți antibacteriene și antivirale.
Amăreala (Polygala vulgaris)
În folclor se spune că planta era dată vacilor pentru ca acestea să producă mult lapte, dar și mamelor care își alăptau bebelușii, din același motiv.
Planta este însă folosită și în tratarea anxietății, insomniei, neliniștii și contra problemelor de memorie.
În timpurile moderne, planta este folosită pentru efectul protector asupra celulelor nervoase, potrivit unui studiu realizat de o echipă de cercetători din Seul.
Narcisa
În mod tradițional este utilizată ca vomitiv, dar și în comprese peste arsuri sau răni.
În timpurile moderne este folosită împotriva maladiei Alzheimer, bulbul florii conținând aceeași substanță galantamină.
De asemenea, substanțele din narcisă sunt utilizate ca vehicul pentru medicamentele antidepresive, pentru a le face mai eficiente în creier.
Un studiu realizat în China a stabilit că unii compuși din narcisă pot distruge unele tipuri de celule canceroase (leucemie).