Guvernul va analiza, săptămâna viitoare, în primă lectură, proiectul legii privind noul sistem de pensii, a anunțat, sâmbătă, premierul Emil Boc.
El a arătat că principiile legii sunt analizate, sâmbătă, de Executiv, urmând ca proiectul să fie discutat în ședința de miercuri.
Potrivit șefului Guvernului, printre temele discutate în ședința de sâmbătă a Guvernului se mai află cele privind suplimentarea schemelor aferente ajutoarelor de minimis pentru companii și o informare privind situația în sistemul de sănătate.
În cazul legii pensiilor, surse ministeriale au declarat recent agenției MEDIAFAX că Guvernul analizează varianta de a restrânge posibilitățile de acordare a pensiei de invaliditate de gradul III la anumite categorii de situații și vârste, astfel încât această pensie să fie acordată exclusiv persoanelor în vârstă de minimum 45 ani.
Guvernul intenționează totodată să revizuiască legislația privind procedurile de acordare a pensiilor de invaliditate, prin înlocuirea documentarului medical completat de medicul curant cu raportul medical de evaluare completat de medicul asigurărilor sociale.
Este analizată și extinderea obligativității plății contribuțiilor de asigurări sociale și pentru angajații din sistemul militar, dar concomitent cu creșterea salariilor brute, astfel încât introducerea contribuțiilor, de 10,5% din salariul brut, să nu afecteze venitul salarial net al acestora.
Guvernul ia în calcul și uniformizarea vârstelor standard de pensionare pentru judecători, procurori, parlamentari și diplomați cu cele aplicate în prezent asiguraților din sistemul public, începând cu data intrării în vigoare a noii legi a pensiilor.
Varianta analizată este uniformizarea vârstelor standard de pensionare și ale stagiilor complete de cotizare pentru judecători, procurori și personalul auxiliar din instanțe judecătorești și al parchetelor, dar și pentru parlamentari, funcționari publici parlamentari, funcționari ai Curții de Conturi și membrii personalului diplomatic și consular cu vârstele standard de pensionare aplicabile asiguraților actuali ai sistemului public de pensii.
În prezent, vârsta de pensionare a magistraților este de 68 ani, în timp ce vârsta medie de pensionare în sistemul public este de 63,5 ani în cazul bărbaților și 57,5 ani în cazul femeilor.
Aceeași măsură de reevaluare a vârstelor standard de pensionare și a stagiilor complete de cotizare va fi luată atât pentru sistemele militarizate (armata, poliția, Serviciul Român de Informație, Serviciul de Informații Externe), prin majorarea graduală a vârstei standard de pensionare de la 55 ani la 60 ani atât pentru bărbați, cât și pentru femei, după modelul Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii, și creșterea stagiului complet de cotizare la 30 ani, din care efectiv ca militar 20 ani, cât și pentru personalul aeronautic civil navigant profesionist.
În domeniul aeronautic, se are în vedere pensionarea acestei categorii de personal, începând cu data intrării în vigoare a noii legi a pensiilor, conform încadrării în condiții speciale de muncă, cu reducere de maximum 10 ani față de vârsta standard de pensionare în condiții normale de muncă.
Vârsta de pensionare și stagiile complete de cotizare pentru femei vor crește cu trei luni pe an, începând cu 2015, pentru a egala vârsta de pensionare a bărbaților la 65 de ani, până în 2030, ceea ce va reduce însă numărul locurilor de muncă.
Guvernul apreciază că egalizarea vârstei de epnsionare va îmbunătăți sustenabilitatea financiară a sistemului, atât prin venituri mai mari, cât și prin cheltuieli mai reduse, dar în același timp se așteaptă ca ieșirile mai reduse de pe piața muncii să diminueze oferta de locuri de muncă și, implicit, să crească șomajul, în special în rândul tinerilor.
În prezent, vârsta medie de pensionare este de 63,5 ani pentru bărbați și de 57,5 ani în cazul femeilor.
Guvernul analizează și varianta recalculării pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată, inclusiv prin introducerea unui impozit ridicat, precum și descurajarea pensionării anticipate, prin aplicarea unor procente lunare mai mari de penalizare.
Una dintre variante este recalcularea tuturor pensiilor aflate în plată și stabilite prin legi speciale, folosind prevederile noii legi a pensiilor publice.
„În acest caz, dacă noile cuantumuri de pensii rezultate din recalculare sunt mai mari decât cele aflate în plată, se vor acorda noile cuantumuri. În caz contrar, se vor păstra actualele cuantumuri până când punctele calculate în baza noii legi înmulțite cu valoarea punctului vor depăși aceste cuantumuri”, au explicat sursele citate.
O altă variantă este recalcularea tuturor pensiilor aflate în plată și stabilite prin legi speciale, cu acordarea cuantumurilor rezultat din recalculare.
A treia variantă analizată este impozitarea suplimentară, cu un „impozit foarte mare”, a diferenței dintre cuantumul pensiei speciale în plată și cel al pensiei recalculate în baza noii legi.
Pentru descurajarea pensionării anticipate parțiale, varianta analizată este introducerea unor procente lunare de penalizare mai mari decât cele utilizate în prezent. În perioada cuprinsă între pensionarea anticipată parțială și data împlinirii vârstei standard de pensionare nu va fi admis cumulul pensiei anticipate cu venituri pentru care asigurarea este obligatorie.
Indexarea anuală a punctului de pensie în funcție de inflația prognozată, în locul salariului mediu brut, este o altă măsură discutată la nivelul Guvernului. Prin noul sistem, valoarea punctului de pensie va fi determinată prin aplicarea asupra valorii actuale a unui procent de creștere egal cu inflația prognozată pentru anul următor.
„Dacă inflația este negativă, se păstrează valoarea punctului de pensie actual în plată. Dacă în cursul anului se constată că media salariilor brute lunare realizate pe economie depășește cu peste 5% salariul mediu brut prognozat, utilizat la fundamentarea bugetului, va avea loc o mărire a punctului de pensie cu valoarea procentuală a acestei depășiri”, au arătat sursele.
Potrivit acestora, Guvernul ia în calcul că, prin indexarea pensiilor cu inflația, va crește numărul pensionarilor care vor dori să desfășoare o activitate economică pentru completarea veniturilor.
„Se discută totodată ca nivelul minim al venitului lunar al asiguraților, cu declarație sau contract de asigurare admis pentru participarea prin contribuție la sistemul public de pensii, să nu fie mai mic decât 1/4 din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului de asigurări sociale”, au mai arătat sursele citate.
Elaborarea unor reglementări clare de colaborare între Casa Națională de Pensii, Agenția Națională de Administrare Fiscală și Serviciul de Evidență Informatizată a Populației pentru identificarea, înștiințarea și penalizarea persoanelor care nu plătesc contribuții de asigurări sociale, crearea unei baze de date comune ANAF-CNPAS-SEIP-Registrul Comerțului, identificarea și înregistrarea la casele judenețe de pensii a persoanelor care obțin venituri profesionale (liber profesioniști, manageri, asociații familiale) și suportarea din bugetul de stat a indemnizației de însoțitor pentru pensionarii de gradul I, nu de la bugetul asigurărilor sociale de stat, sunt alte măsuri analizate la nivelul Guvernului.
