Tăvălugul protestelor împotriva proiectului de la Roșia Montană a ajuns ieri și la Suceava. Peste o sută de persoane, majoritatea tineri, au participat la un miting de două ore. Acțiunea a început în fața Prefecturii Suceava, la ora 17.00, iar de aici participanții la miting au plecat spre sediul Primăriei Suceava, de unde au revenit în punctul inițial.
Dotați cu steaguri naționale, cu pancarte și portavoci, protestatarii s-au exprimat împotriva deschiderii exploatării de la Roșia Montană, considerând că acest proiect aduce doar deservicii, atât în plan economic, cât și pe linie de protecția mediului.
„Este un proiect criminal, pentru că distruge o moștenire istorică și culturală lăsată de strămoșii noștri. 200 de mg de cianură este cantitatea suficientă pentru a ucide un om, dar acolo vor fi lacuri de cianuri, ceea ce ar însemna uciderea naturii și a vietăților din zonă. Vor fi ploi acide și se va ajunge la distrugerea mediului”, a mărturisit Petru Juravlea, un tânăr de numai 18 ani. Acesta și-a exprimat convingerea că protestul va da roade, iar dacă numărul celor care vor ieși în stradă va crește, la Roșia Montană nu se va mai produce un dezastru ecologic.
Ce au scandat sucevenii
Mitingul a plecat cu câțiva bicicliști care s-au rotit în cerc în fața Palatului Administrativ, în timp ce protestatarii s-au despărțit în două și au strigat „Uniți salvăm Roșia Montană”, „Vrem natură, nu cianură” sau „Nu corporația face legislația”. De la Prefectură s-a plecat spre Primăria Suceava, coloana de manifestanți fiind însoțită de polițiști, jandarmi și polițiști comunitari. Pe traseu s-au mai auzit și alte scandări, cum ar fi „Salvați Roșia Montană!”, „Roșia Montană nu e de pomană!”, „Politicienii pleacă, cianura rămâne!”, „Vrem apă și păduri, NU aur și cianuri”, ori „Revoluția începe cu Roșia Montană!”. În fruntea coloanei de manifestanți s-au aflat trei tineri cu un banner pe care scria „Zi de luptă pentru Roșia Montană”.
Manifestanții spun că legea care prevede deschiderea exploatării de la Roșia Montană este diabolică și are numai efecte negative pentru statul român.
„Mulți români nu au citit legile aprobate de Guvern, pentru că acești canadieni vor să ne fure aurul, să ne lase cu cianuri și cu patru munți distruși și să fugărească oamenii pe care îi vor expropria. Cred că întreaga societate este vinovată pentru această situație, inclusiv guvernanții și ziariștii”, a mărturisit Andra Maria, o altă tânără care a ieșit ieri în stradă.
Ce prevede proiectul Roșia Montana
Exploatarea minieră de la Roșia Montana ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârșitul acestui an, iar participația statului ar crește cu încă 5,69%, la 25% din acțiuni, dar condiționat de emiterea la timp a tuturor autorizațiilor, potrivit unui draft al Acordului între Guvern, Gabriel Resources și Roșia Montană Gold Corporation pentru începerea exploatării.
Compania Roșia Montană Gold Corporation deține la Roșia Montană (județul Alba), prin concesionare în vederea exploatării, cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur și 1.600 de tone de argint.
Investiția Roșia Montană, blocată de mai mulți ani din cauza disputelor privind protecția mediului, a fost inclusă în Planul național de investiții și locuri de muncă lansat, în urmă cu o lună, de Guvern și prezentată ca proiect de „exploatare cu noi standarde de mediu” de unde statul estimează beneficii de 78% din ceea ce generează proiectul.
Compania Gabriel Resources deține în prezent 80,69% din proiectul Roșia Montană, restul fiind în posesia statului prin compania Minvest.
