Profesorii fug de satele izolate

A fi profesor într-o școală de la marginea județului este pentru cadrele didactice o adevărată corvoadă, un coșmar prin care nimeni nu vrea să treacă.
Localitățile din județ aflate la mai mult de o sută de kilometri de municipiul Suceava au devenit „sperietori” pentru profesorii care încearcă să-și găsească un post de dascăl. Chiar și cu riscul de a rămâne fără un loc de muncă, cei mai mulți dascăli refuză să meargă să predea în localități îndepărtate. Câteva ore pe zi de navetă cu trenul sau cu autobuzul, iar în unele situații chiar și navetă „la picior”, drumuri impracticabile, înzăpezite aproape toată iarna, acestea sunt condițiile pe care trebuie să le accepte orice profesor care se încumetă să predea în satele izolate din județ. Singura șansă a copiilor din aceste localități o reprezintă profesorii care locuiesc în zonă, pentru că altfel, puțini sunt dascălii „străini” care le calcă pragul.
Salariu de 900 de lei Profesorii nu sunt atrași nici de banii în plus pe care îi primesc la salariu dacă aleg să profeseze în localități îndepărtate și izolate. Inspectorul școlar general adjunct Daniel Hrenciuc a declarat că „în funcție de gradul de izolare al localităților, fiecare cadru didactic primește un spor la salariul de bază cuprins între 30% și 35%”.
Practic, un profesor debutant care alege să predea într-o școală izolată din județ ia un salariu de maxim nouă sute de lei, cu tot cu sporul aferent, iar un profesor cu gradul didactic I ia un salariu lunar de maxim 1600 de lei.
Brodina, Ehriște, Argel, Ulma, Lupcina, Costileva, Moldova Sulița sau Măgura sunt doar câteva dintre localitățile de la capătul județului de care fug profesorii.
Inspectorul școlar general adjunct Daniel Hrenciuc a declarat că „în aceste localități ale județului catedrele deficitare sunt cele de limbi moderne, educatori, învățători și profesori de istorie și de geografie”.
Cadrele didactice care locuiesc în zonă sunt singurii dascăli „stabili” în aceste sate izolate, pentru că în opinia inspectorului general adjunct Daniel Hrenciuc „profesorii tineri nu sunt interesați de astfel de școli, ei vor să predea în oraș”.
Navetă de 11 kilometri
A fi profesor la Lupcina, de exemplu, localitate situată în comuna Ulma, înseamnă obligatoriu kilometri zilnici de navetă. Majoritatea profesorilor din Lupcina locuiesc în comună, dar chiar și așa, unii dintre ei fac și câte 11 kilometri de la domiciliu și până la serviciu.
„Avem un microbuz cu care îi transportăm atât pe elevi, cât și pe profesori, însă când e înzăpezit mai sunt probleme”, a declarat Mircea Ihnatiuc, primarul comunei Ulma. Acesta a mai spus că unii profesori din Lupcina au făcut naveta cu trenul, din Brodina sau din Straja, însă acum această posibilitate de transport nu mai există și aceștia vor veni cu microbuze și li se va deconta naveta.
Și la Moldova Sulița situația este asemănătoare. Singurii dascăli care predau la Moldova Sulița sunt cei care locuiesc în zonă.
Refuzul dascălilor de a preda la țară, și îndeosebi în localitățile foarte îndepărtate, a făcut ca la Suceava, cu doar patru zile înainte de începerea anului școlar, aproximativ 600 de posturi să rămână încă neocupate. „Peste 420 dintre aceste posturi sunt în mediul rural”, a declarat inspectorul școlar general adjunct Daniel Hrenciuc.
După organizarea a două concursuri de suplinire calificată și unul pentru suplinire necalificată, adjunctul IȘJ speră ca aceste posturi să fie ocupate până pe 15 septembrie.
În acest scop, de astăzi și până pe 13 septembrie IȘJ organizează ședințele publice de repartizare pe posturile vacante a suplinitorilor calificați și necalificați. Dacă și după această etapă vor mai rămâne catedre vacante, Daniel Hrenciuc a spus că posturile se vor repartiza profesorilor pensionari care au solicitat să rămână la catedră.