Produsele tradiționale marca „Bucovina” trebuie să conțină doar carne autohtonă

– Conducerea DSVSA face demersuri pentru ca abatoarele zonale din județ să nu dispară
Bucovina ar putea să devină cunoscută în Europa grație produselor alimentare tradiționale, este de părere șeful Direcției Sanitar Veterinar și pentru Siguranța Alimentelor Suceava, doctor Petrea Dulgheru. Acesta a declarat ieri în cadrul unei conferințe de presă că va face demersurile necesare pentru ca în județ să se dezvolte unitățile de fabricare a produselor alimentare tradiționale și ecologice, care ar avea mare căutare pe piața europeană.
Petrea Dulgheru atrage însă atenția procesatorilor că produsele tradiționale marca „Bucovina” trebuie să conțină obligatoriu carne autohtonă, nu din import. Directorul DSVSA a precizat că sunt producători care au obținut licențe pentru alimente tradiționale, dar că folosesc la prepararea mezelurilor carne din import, fapt pentru care nu se poate spune că produsele lor sunt într-adevăr „tradiționale”.
În perioada următoare, veterinarii vor lua la control aceste unități din județ, însă se așteaptă apariția legii privind produsele alimentare tradiționale, lege care clarifică și statutul acestor producători. „Trebuie să ținem la marca noastră, mai ales că suntem într-o zonă turistică. Turiștii veniți în Bucovina își pune niște întrebări simple, cum ar fi: unde stăm, ce mâncăm, unde mâncăm, unde ne distrăm și ce vizităm. Dintre acestea, cele mai grele întrebări și aspecte pe care noi trebuie să le avem în vedere sunt . Avem responsabilitatea ca aceste produse tradiționale să aducă un câștig Bucovinei”, a menționat Petrea Dulgheru. În prezent funcționează pe raza județului nostru 11 unități tradiționale de procesare a laptelui și 10 de procesare a cărnii.
Directorul executiv al DSVSA Suceava a declarat ieri că va face demersuri și memorii către Ministerul Agriculturii și forurile europene astfel încât să nu dispară abatoarele mici, zonale. Petrea Dulgheru a spus că înainte de anul 2004 „s-a negociat prost” capitolul sanitar – veterinar de negocieri pentru aderarea la UE, și că din dorința unei centralizări excesive, s-a decis să rămână doar 8 abatoare la nivel național. Petrea Dulgheru spune că, în urma unui seminar organizat recent de către Autoritatea Națională Sanitar Veterinară, s-a ajuns la concluzia că legislația trebuie să fie modificată, astfel încât să funcționeze abatoare zonale, necesare mai ales în zonele de munte.
În lipsa acestor abatoare, explică șeful DSVSA Suceava, omul de rând preferă să își sacrifice animalele din gospodărie în condiții improprii, în loc să se deplaseze la abatoare autorizate, aflate la distanțe mari de localitatea sa de baștină.