Producătorii de vinuri spumante vând de sărbători cât în tot restul anului

Vânzările producătorilor de vinuri spumante cresc, în perioada sărbătorilor de iarnă, de peste cinci ori față de media celorlalte luni, astfel că firmele realizează, în intervalul 15 noiembrie-15 ianuarie, mai mult de jumătate din cifra de afaceri anuală.
Vânzările pe piața vinului urcă anual cu 10-15% în perioada sărbătorilor de iarnă, creșterile fiind impulsionate și de promoțiile și campaniile de promovare realizate de producători și retaileri, au declarat reprezentanții firmelor din domeniu.
Pe segmentul vinurilor spumante, firmele înregistrează vânzări de peste cinci ori mai mari în lunile de la sfârșitul anului, realizând în acest interval peste jumătate din cifra de afaceri.
Aproximativ 60% din vânzările de spumant ale producătorilor români sunt înregistrate în două luni, în perioada 15 noiembrie-15 ianuarie, spune directorul comercial al grupului Halewood România, Mihai Chitic.
Halewood a vândut, anul trecut, 160.000 de sticle de spumant și estimează pentru acest an vânzări de 200.000 de sticle.
În perioada sărbătorilor, producătorii de spumante realizează vânzări care reprezintă peste 50% din cifra de afaceri pentru anul respectiv, afirmă la rândul său Ovidiu Gheorghe, președintele Patronatului Național al Viei și Vinului.
Agroindustriala Bucium, din Iași, estimează o creștere a vânzărilor de spumante cu 20% în 2006 față de anul anterior, prognozând totodată și majorarea cifrei de afaceri cu 10%, peste nivelul de 16,1 milioane lei realizat anul trecut.
Vânzările de vin spumant pe piața românească au crescut cu peste 10% în volum și 12% în valoare în perioada octombrie 2005-septembrie 2006 față de perioada corespondentă, potrivit datelor companiei de cercetare MEMRB.
Cele mai căutate spumante sunt cele dulci, care acoperă aproape jumătate din piață, urmate de spumantele demiseci, cu o cotă de aproape 40%. Ponderea spumantelor seci este de 10-13%.
Totodată, preferințele consumatorilor sunt orientate spre alegerea spumantelor albe, în proporție de 90% din total, în timp ce sortimentele rose acoperă 9,6% din volumul pieței.
Producătorii din sector realizează vânzări importante mai ales pe segmentul retail, consumul în HoReCa (Hoteluri, Restaurante, Catering) fiind scăzut.
Astfel, segmentul supermarket/hypermarket și-a dublat în ultimul an cota de piață, ajungând la 35,1% din volum și 33,3% din totalul vânzărilor, potrivit MEMRB. Sectorul HoReCa acoperă 7,8% din volumul și 9,4% din valoarea vânzărilor de spumante.
„Ne așteptăm însă să crească odată cu educarea pieței în ceea ce privește momente de consum cu care se poate asocia un spumant”, apreciază directorul de marketing al firmei Zarea, Miruna Pătrașcu.
Și magazinele alimentare mici sunt bine reprezentate în cadrul pieței de spumante, deținând aproximativ 30% din vânzări, urmate de unitățile mari și chioșcuri.
Vinurile spumante din import sunt reprezentante, în proporție de circa 10%, de șampaniile originale, potrivit lui Mihai Chitic. El apreciază că ponderea acestora va crește după 1 ianuarie 2007, odată cu eliminarea taxelor vamale aplicate livrărilor din state membre ale Uniunii Europene.
„Se vor regăsi pe piața românească toate mărcile internaționale de prestigiu, cu prețuri de peste 100 euro pe sticlă, pentru că se vor elimina taxele vamale”, a spus Chitic.
Principalii cinci producători de spumante din România, Astesse Production, Bucium, Karom Drinks, Rom Drink și Zarea, dețineau cumulat, în perioada octombrie 2005-septembrie 2006, 89,1% din volumul și 85,8% din valoarea pieței, potrivit MEMRB.
„Valoarea pieței de vinuri spumante este de aproximativ 1,5-1,8 milioane de euro, în creștere cu 3% față de 2005, iar în viitor nu se întrevăd creșteri mai mari de 5-6% anual”, a mai spus Chitic.
Piața totală a spumantelor se ridică în acest an la circa șapte milioane sticle, apreciază PNVV.
Denumirea generică de șampanie dată vinurilor spumante sau spumoase în România, nu mai este folosită decât în limbajul curent. La nivel oficial, șampania se referă doar la vinurile spumante produse în regiunea franceză Champagne, fiind astfel o denumire cu origine controlată protejată. În România există două tipuri de astfel de produse, vinurile spumante și cele spumoase, diferența fiind stabilită de metoda de obținere.
„Există confuzia între vinul spumant, fermentat în tanc sau sticlă, în care dioxidul de carbon este produs prin fermentație naturală și cel spumos, realizat prin impregnarea cu dioxid de carbon în butelii industriale. În această situație, consumatorul român nu are suficiente repere pentru a selecta produsul și a-și fundamenta decizia de cumpărare”, apreciază oficialul Halewood.
Vinurile spumoase au prețuri mai reduse, fiind preferate de consumatorii români în detrimentul celor spumante, potrivit PNVV.