La Centrul pentru Susținerea Tradițiilor Bucovinene din municipiul Suceava a avut loc, cu câteva zile în urmă, lansarea cărții cu titlul „Prin vâltoarea timpului”, volum care poartă semnătura gazetarului și scriitorului sucevean Mircea Sfichi.
„Un fiu devotat al satului natal, pe care l-a trecut în nemurire cu oamenii pe care i-a cunoscut”
Evenimentul, care s-a desfășurat în salonul de la primul etaj al modernului imobil (eveniment salutat la deschidere de consultantul artistic Gabriela Teișanu, în calitate de gazdă), a readus în prim planul vieții literare sucevene un autor despre care publicistul și scriitorul Cezar Straton, semnatarul textului introductiv al volumului și moderatorul manifestării, a spus că și-a construit viața „sub semnul valorilor morale insuflate de minunații săi părinți: onestitate, sinceritate, modestie, discreție”.
De aceea au și venit să-i fie aproape, alături de numeroșii prieteni și foști colegi de redacție, primarul comunei de baștină (Zvoriștea), Constantin Barariu, și preotul paroh Aniței, care a ținut să spună, în fața întregii asistențe, că Mircea Sfichi a rămas „un fiu devotat al satului natal, pe care l-a trecut în nemurire cu oamenii pe care i-a cunoscut”. Prezențe care l-au emoționat pe protagonistul manifestării care a mărturisit că simte susținerea „oamenilor de la rădăcina vieții”.
„Bunul-simț care-l caracterizează” și profesionismul de care a dat dovadă în întreaga sa carieră de gazetar
Cezar Straton, „nașul” acestei cărți (pe care a văzut-o în manuscris și l-a încurajat pe autor s-o încredințeze tiparului), l-a apreciat pe „vechiul prieten, redutabilul jurnalist Mircea Sfichi” pentru „bunul-simț care-l caracterizează” și pentru profesionismul de care a dat dovadă în întreaga sa carieră de gazetar.
„Un om frumos”, cum și-a intitulat el cuvântul de deschidere al volumului, „nu doar un bărbat chipeș, elegant fără ostentație, semn al respectului implicit față de ceilalți – cum scrie el – ci și un conviv plăcut, un prieten de nădejde, un reporter din acea stirpe azi tot mai rară…”.
Felicitări pentru noua sa carte i-au adresat dr. Ioan Iețcu (care a mărturisit că i-a citit precedentul volum, „Kenia, kilometrul zero al omenirii”, în condiții speciale, ca pacient, într-o rezervă de spital), vicepreședintele Consiliului Județean Suceava Ilie Niță (care s-a referit la o serie de repere comune din anii tinereții și i-a urat să scrie și alte cărți „pentru sufletul cititorilor”), sau prof. Ioan Ițco, „vecinul, prietenul și ruda de la pagina 44”, așa cum s-a prezentat el, cel cu care Mircea Sfichi a pus la cale „Afacerea melcul”, pe care a istorisit-o în carte.
O carte care „te îmbie la citit, te încântă și te incită la descoperire și reverie…”
Preotul paroh Constantin Ciupu, de la Biserica „Sf. Simion” din Suceava, (cu origini în Zvoriștea) a dat citire câtorva „gânduri așternute pe hârtie” referitoare atât la această „carte document și totodată portret – un portret etic, moral și intelectual al autorului”, cât și la evenimentul lansării „pe care l-a pregătit aproape ritualic”.
La rândul său, criticul și istoricul literar Nicolae Cârlan (marcat și el de penultima carte a lui Mircea Sfichi, „Kenia, kilometrul zero al omenirii”) s-a arătat „plăcut impresionat” de atenția pe care autorul o manifestă față de „oamenii care l-au sprijinit în evoluție”, atenție care reflectă „respectul pentru lumea în care trăiește”.
Cât despre cartea care poartă eticheta Editurii „Accent Print” Suceava, Cezar Straton spune, în textul introductiv, că „paginile scrise de Mircea Sfichi te îmbie la citit, te încântă și te incită la descoperire și reverie, indiferent dacă povestirile sale invocă oameni speciali ori destine obișnuite (deși nici un destin omenesc nu este banal), ori te poartă peste mări și țări, pe meleaguri îndepărtate sau exotice”.
