Cercetătorii chinezi au realizat cu succes primul transplant experimental de telocite în infarct miocardic la animale, dovedind astfel că aceste celule pot reprezenta, în viitor, un tratament în regenerarea organelor vitale, a declarat, ieri, academicianul Laurențiu M. Popescu.
Telocitele – celule aflate în orice organ și descoperite de academicianul Popescu, împreună cu echipa sa de la Institutul Național de Patologie „Victor Babeș” din București – sunt considerate de către specialiști o soluție pentru regenerarea organelor vitale.
„Prima piatră de hotar dintre teorie și aplicare practică a fost trecută experimental prin realizarea primului homotransplant de telocite la șobolanii de laborator în infarctul miocardic. Injectarea telocitelor post-infarct miocardic îmbunătățește semnificativ performanța cardiacă, ceea ce deschide o reală perspectivă – circa doi-trei ani – pentru repararea inimii post-infarct și la om, prin folosirea concomitentă de celule stem cu telocite”, a declarat, într-o conferință de presă, Laurențiu M. Popescu.
Transplantul experimental – realizat de profesorul DQ Cai, directorul Key Laboratory for Regeneration Medicine de la Ji Nan University – a avut rezultate ce au arătat o îmbunătățire clară a performanțelor inimii bolnave, după cum mărturisea, într-un interviu, chiar realizatorul.
Academicianul Laurențiu M. Popescu a adăugat că, urmare a infarctului miocardic, sunt activate circa 1.000 de gene din telocite, ceea ce înseamnă sinteza câtorva zeci sau sute de proteine benefice reparării cordului”. În plus, o altă descoperire realizată recent a demonstrat faptul că numărul de telocite în inima umană crește semnificativ de la naștere și până la vârsta de 20 de ani, iar după o perioadă de stagnare, spre bătrânețe, se înregistrează o diminuare progresivă”, a mai spus Popescu.
Pe de altă parte, cercetătorul spune că, în România, nu vor putea fi folosite astfel de tratamente, din cauza lipsei fondurilor pentru dotări. În aceste condiții, se va lucra în colaborare cu cercetătorii chinezi și cu cei de la Universitatea Harvard din SUA.
Întors recent dintr-o călătorie științifică prin unele dintre cele mai importante universități ale lumii, din SUA și China, academicianul L. M. Popescu a prezentat și planurile pe care le are, împreună cu cercetătorii chinezi, în 2013 în ceea ce privește telocitele, dar și care este stadiul parteneriatului dintre Universitatea Harvard și Institutul „Victor Babeș” în legătură cu un proiect aflat în derulare.
Toate întrevederile din străinătate au avut ca subiect principal rolul probabil al telocitelor în viitorul medicinei regenerative – subiect care, de altfel, i-a adus academicianului român două distincții din partea unor universități de prestigiu din China.
Anul viitor, telocitele vor reprezenta subiectul a două simpozioane internaționale, organizate împreună cu China, care vor avea loc la București (4-6 aprilie) și Shanghai (19-20 octombrie) și care vor reuni cercetători din peste 10 țări.
Trecere în revistă a cercetării științifice românești în oncologie și transplant
Prezent la conferința de presă, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, academicianul Ioanel Sinescu, a făcut o scurtă trecere în revistă a cercetării științifice românești în oncologie și transplant, precum și a cercetării din diverse specialități medicale, punând accent pe modalitățile terapeutice în medicina regenerativă. „Cercetarea științifică de vârf este unul dintre obiectivele prioritare ale UMF «Carol Davila». Recunoașterea internațională a universității se realizează, înainte de toate, prin proiecte de cercetare științifică, multidisciplinare, în cooperare cu centre de profil prestigioase din Europa și din afara acesteia”, a declarat rectorul UMF „Carol Davila”.
Cu același prilej, Sinescu a făcut, în premieră, o scurtă prezentare a proiectului UMF „Carol Davila” pentru 2013 în ceea ce privește înființarea unui institut de cercetare științifică multidisciplinar, acesta urmând să beneficieze de multiple colaborări cu unități europene performante.
La rândul său, dr. Tudor Panu, directorul general al Cord Blood Center România și unul dintre partenerii dezvoltării proiectului legat de telocite, a declarat că, în opinia lui, ca progresele extraordinare obținute în domeniul cercetării celulelor stem „ne-au adus cu cel puțin un pas mai aproape de transformarea în realitate a unei ficțiuni”, domeniul medicinei regenerative conturându-se din ce în ce mai clar de la un an la altul. „Acum câțiva ani, ideea utilizării unui organ creat în mod artificial sau descoperirea unor tratamente pentru boli incurabile părea pură ficțiune. Iată, însă, că dintre sursele de celule stem utilizate în prezent atât pentru indicațiile clinice standard, cât și pentru cele experimentale, sângele placentar se distinge prin avantaje unice”, a mai spus Panu.
Astfel, doar în cursul acestui an, la nivel mondial au fost inițiate trei noi trialuri clinice vizând utilizarea grefei de sânge placentar la copii cu accident vascular cerebral (a șase cauză de deces în rândul celor mici), autism, encefalopatie hipoxică neonatală (1-8 cazuri la 1.000 de nașteri și a cincea cauză de deces la copii sub 5 ani, conform Organizației Mondiale a Sănătății).
Date fiind noile perspective de utilizare terapeutică în scop regenerativ, numărul grefelor eliberate, la nivel mondial, din băncile familiale a crescut exponențial, în prezent peste 300 de grefe fiind deja utilizate ca tratament experimental la copii cu paralizie cerebrală (incidența – două cazuri la mia de nou-născuți la termen), encefalopatie hipoxică neonatală, hidrocefalie etc.
În 2011, și grupul Internațional Cord Blood Center a eliberat o grefă de sânge placentar, utilizată ca terapie celulară regenerativă pentru tratarea unui copil din Slovacia care suferea de paralizie cerebrală. Transplantul a fost efectuat la Duke University Hospital din SUA
„Medicina regenerativă nu mai este o știință a viitorului, și acest lucru se datorează rezultatelor spectaculoase obținute în prezent. Tandemul telocite – celule stem demonstrează deja că are un important cuvânt de spus în medicina secolului XXI și că, în curând, va reprezenta o șansă în plus la salvarea multor vieți”, a concluzionat dr. Panu.
