Primul implant autodegradabil, care permite pacienților să își „crească” propriile articulații și să evite astfel operațiile de înlocuire a acestora, a fost creat de cercetătorii din Finlanda, informează dailymail.co.uk.
Acest implant, de mărimea și forma unui drops cu mentă, a fost conceput pentru a înlocui articulațiile mici de la nivelul mâinilor și picioarelor.
Implantul este confecționat dintr-un material a cărui formulă conține zahăr și stimulează țesuturile pacienților să producă o nouă articulație, ce asigură o barieră de protecție între oase.
După ce noua articulație s-a format, implantul se dezintegrează treptat și este asimilat în fluxul sangvin, fiind astfel primul implant articular biodegradabil din lume.
Studiile realizate pe un eșantion de 270 pacienți suferind de osteoartrită și artrită reumatoidă au evidențiat faptul că noul tip de implant a ameliorat considerabil capacitatea motorie a membrelor și a diminuat intensitatea durerilor de la nivelul mâinilor și picioarelor. Artrita afectează peste nouă milioane de persoane în Marea Britanie, iar printre simptomele bolii se numără dureri și rigidizarea membrelor.
Din cauza acestei boli, cartilajul fin care acoperă capetele oaselor și acoperă articulațiile sunt vătămate sau distruse. În acest fel, capetele oaselor se freacă între ele și provoacă dureri și inflamații. Dacă acele cartilaje nu se regenerează așa cum trebuie, această afecțiune este dificil de tratat.
Una dintre opțiunile chirurgicale actuale folosite în cazurile severe constă în îndepărtarea capetelor osoase și în inserarea unei articulații artificiale, fabricată dintr-un material cu fricțiune scăzută, precum ceramică, plastic sau metal. Însă aceste articulații artificiale pot roade oasele și țesuturile înconjurătoare și trebuie să fie înlocuite după aproximativ 10 ani.
Tratamentul chirurgical folosit cel mai des în prezent pentru articulațiile de la nivelul mâinii, încheieturii și piciorului constă în sudarea celor două oase ale articulației vătămate, însă această procedură are ca rezultat o scădere considerabilă a capacității de mișcare și de flexare a acelei zone.
Noua articulație creată de cercetătorii finlandezi este fabricată dintr-un material poros a cărui consistență este asemănătoare celei a unui burete. Acest implant în forma unui disc circular, creat în diverse forme, având un diametru de până la 18 milimetri și o grosime de până la 4,5 milimetri, pentru a se potrivi diverselor tipuri de articulații, este fabricat din polilactid, un material obținut din amidon de porumb sau zahăr brun.
În cadrul unei intervenții chirurgicale de 30 de minute, implantul este inserat în spațiul dintre cele două oase ale unei articulații, în locul în care se afla cartilajul avariat. Acolo, implantul acționează ca un distanțator, împiedicând cele două oase să se frece între ele. După ce a fost inserat, implantul, denumit RegJoint, stimulează procesul de sinteză a celulelor cu rol de vindecare, create în mod natural de organism, care se deplasează spre noua articulație și ajută la creșterea unui țesut nou și sănătos.
În timp, aceste celule cresc în interiorul și deasupra acestui material poros al implantului. Apoi, pe parcursul următoarelor trei-șase săptămâni, țesutul fibros umple spațiul dintre oase, iar implantul spongios se dezintegrează. Ceea ce rămâne în acea zonă este un țesut moale, o „pseudo” articulație, care, deși nu este la fel de tare precum cartilajul pe care l-a înlocuit, este totuși capabil să redea mobilitatea membrului afectat. Potrivit creatorilor ei, noua articulație are o durată de viață nelimitată.
Studiul cercetătorilor finlandezi a fost publicat în revistele medicale Journal of Hand Surgery și Tissue Engineering.
