– Decizia a fost luată în cadrul ședinței Comisiei Județene Consultative
– Unul dintre cei mai „aprigi” susținători ai acestei variante a fost primarul Sucevei, Ion Lungu
– Primarii din județ au avut de ales între realizarea investiției prin intermediul unui parteneriat public-privat, cu firma ECOLOGICA, sau prin accesarea unor fonduri nerambursabile europene
– Fondurilor de coeziune pentru construirea celor două gropi s-ar putea accesa doar după integrarea României în Uniunea Europeană
Cele două gropi de gunoi ecologice care trebuiesc construite în județul Suceava ca urmare a implementării strategiei naționale de gestionare a deșeurilor vor fi realizate cel mai probabil din fondurile europene de coeziune. Cel puțin aceasta este concluzia care se poate desprinde în urma ședinței Comisiei Județene Consultative ce a avut loc ieri, în urma căreia membrii acesteia și-au dat un vot de principiu pentru această opțiune de finanțare a construirii celor două gropi de gunoi. Aceasta presupune realizarea unui proiect pentru accesarea unor fonduri europene prin intermediul programului ISPA, finanțarea nerambursabilă a Uniunii Europene fiind de pînă la 85% din valoarea totală a investiției. În aceste condiții, pînă pe data de 30 septembrie 2005 toate consiliile locale trebuie să adopte o hotărîre prin care se asociază cu Consiliul Județean Suceava, în vederea trimiterii unei adrese Ministerului Mediului, în care să se precizeze opțiunea aleasă pentru realizarea acestei investiții. Cu toate acestea, trebuie spus că deși s-a dorit ca la această ședință primarii suceveni să-și spună părerea cu privire la modalitatea în care se va realiza această investiție, dezbaterile de ieri au fost duse doar de către 6-7 persoane maxim. Practic consultarea primarilor din județul Suceava s-a transformat în dialogul dintre prefectul Orest Onofrei, președintele și vicepreședintele Consiliului Județean Suceava, Gavril Mîrza, respectiv Eugen Uricec, primarul Sucevei, Ion Lungu, și pe alocuri primarii din Fălticeni, Siret, Vatra Dornei și Rădăuți, și directorul CJ Suceava – Doina Blaj.
După cum am precizat și în ediția noastră de ieri, unul dintre punctele principale de pe ordinea de zi a ședinței Comisiei Consultative a fost și luarea unei decizii cu privire la modul în care va fi finanțată realizarea a două gropi ecologice. Și asta pentru că, dacă pînă în momentul de față singura variantă pentru realizarea investiției era încheierea unui parteneriat public-privat între autoritățile administrației publice locale și firma mixtă româno-germană ECOLOGICA SA Gura Humorului, în ultimele săptămîni a apărut și posibilitatea construirii celor două gropi prin intermediul unor fonduri europene de coeziune.
În aceste condiții, prefectul de Suceava, Orest Onofrei, a afirmat ieri în fața primarilor că în urma ședinței aceștia ar trebui să se hotărască asupra uneia dintre cele două variante, „și asta pentru că potrivit strategiei de mediu stabilită pentru județul Suceava vor trebui construite două gropi ecologice, proiect la care trebuie să se asocieze toate unitățile administrative din județ”. „Ce trebuie să hotărîm noi este cum se poate finanța realizarea acestui proiect de gestiune a deșeurilor, care presupune realizarea celor două gropi de gunoi, a unor stații intermediare de transfer și a sistemului de colectare”, a spus Onofrei.
– Unul dintre susținătorii finanțării din bani europeni a fost primarul Ion Lungu
Dezbaterea în care ar fi trebuit să fie implicați toți primarii s-a transformat, după cum am mai spus, într-un dialog între doar cîteva persoane. Unul dintre cei pentru care singura variantă fiabilă ar fi finanțarea europeană a fost primarul Sucevei, Ion Lungu, care în toate intervențiile sale a prezentat avantajele acestei variante, în detrimentul parteneriatului cu firma din Gura Humorului. Lungu a explicat că o decizie în ceea ce privește alegerea finanțării europene trebuie luată cît mai urgent, „și asta pentru că din experiență pe care am avut-o, cu cît vom depune mai repede proiectul, există șanse foarte mari să primim finanțarea”. De profesie economist, Lungu a precizat că în comparație cu varianta parteneriatului public privat, realizarea celor două gropi de gunoi din fonduri europene prezintă o serie de avantaje, plecînd de la un timp mai scurt de realizare a proiectului, dar și costuri mai mici pentru populație pentru colectarea deșeurilor. Cu toate acestea, Lungu a apreciat că nu este împotriva parteneriatelor public-privat, însă în cazul de față aceasta nu este cea mai bună soluție.
Varianta parteneriatului public-privat a fost însă susținută de către directorul economic al Consiliului Județean Suceava, Doina Blaj, care a precizat că pe întreaga țară, din fonduri europene, vor fi finanțate doar 25 de astfel de proiecte, în condițiile în sînt 41 de județe. „La aceasta se mai adaugă și faptul că printr-un proiect finanțat din fonduri europene, noi trebuie să acoperim 15% din valoarea proiectului (n.r. diferența de 85% fiind fonduri nerambursabile). Ori în momentul de față majoritatea localităților au nivelul de îndatorare pentru realizarea proiectului Suceava – utilități și mediu”, spune Blaj.
În ceea ce-l privește pe președintele Consiliului Județean Suceava, Gavril Mîrza, acesta a afirmat din start că singurii care trebuie să ia o decizie privind modul de construire a gropilor sînt primarii. „O decizie clară trebuie luată, pentru că nu pot fi alese amîndouă variantele, și asta deoarece una o exclude pe cealaltă”, a spus Mîrza.
De asemenea, vicepreședintele CJ Suceava, Eugen Uricec, le-a atras atenția celor prezenți că fondurile de coeziune vor putea fi accesate abia după integrarea României în Uniunea Europeană, deci dup anul 2007 sau 2008. „Din acest motiv trebuie să mai trimitem o adresă către Ministerul Mediului pentru a da precizări suplimentare cu privire la modul în care vor fi realizate și finanțate aceste proiecte, astfel încît să nu ne trezim că județul Suceava nu respectă condițiile impuse prin angajamentele impuse de UE”, a spus Uricec.
Nu în ultimul rînd, trebuie spus că printre cei care au mai afirmat că susțin varianta finanțării europene sînt și șeful Inspectoratului Teritorial de Muncă, Mihai Airinei, primarul de Fălticeni și de Rădăuți, liberalul Vasile Tofan, respectiv social democratul Mihai Frunză, iar printre indeciși s-au aflat primarii din Siret și Vatra Dornei, Vasile Tablan și Constantin Huțanu.
