Prefectura Suceava

Primării fără bani, dar cu conturile pline



Primării fără bani, dar cu conturile pline
Primării fără bani, dar cu conturile pline

– Prefectul de Suceava, Orest Onofrei, a declarat că o mare parte din primăriile din județ care au solicitat sume în plus de la buget au în conturi sume impresionante de bani
– Onofrei spune că unele primării au păstrate sume de peste un miliard de lei, constituite ca fond de rulment
O mare parte din primăriile din județul Suceava care au reclamat în diverse rânduri că duc o lipsă acută de fonduri au conturile pline cu impresionante sume de bani. Cel puțin așa reiese din declarațiile prefectului de Suceava, Orest Onofrei (foto), care a afirmat ieri că la mai multe primării din județ sunt blocate în conturi la trezorerie importante sume de bani publici, care în mod normal ar putea fi folosite pentru rezolvarea unor probleme locale. Onofrei a spus că există cazuri în care primării sucevene au solicitat sume suplimentare de bani la echilibrarea bugetului pe anul 2006, însă în realitate ele și-au constituit un fond de rulment cu sume ce depășesc un miliard de lei. „Tot timpul am spus că foarte multe primării nu stau pe roze cu banii. Și din cauza asta, când se face echilibrarea bugetelor locale, foarte mulți primari vin și solicită bani de la Consiliul Județean sau inițierea unor proiecte de hotărâri de Guvern din partea Prefecturii Suceava, pentru suplimentarea fondurilor. În toate aceste cazuri vorbim despre bani publici, și nu poți să faci ceea ce la prima vedere văd eu că s-a întâmplat la sfârșitul anului 2005. Astfel, există primării care din banii pe care îi iau fac un fel de fond de rulment, sume ce sunt apoi depuse la Trezorerie”, a declarat Orest Onofrei. El a dat ca exemplu mai multe comune, unde fondul de rulment de la sfârșitul anului 2005 depășea suma de un miliard de lei, bani care ar fi putut fi folosiți pentru comunitatea locală. Prefectul județului Suceava mai spune că prin practicarea acestei metode, primăriile obțin de două ori bani de la statul român, atât din partea bugetelor locale, cât și din dobânzile obținute din conturile depuse la Trezorerie. Onofrei a mai spus ținut să mai dea ca exemplu și comunele Brodina, Comănești, Hânțești sau Pătrăuți, care, deși au constituit un fond de rulment cu sume de peste un miliarde de lei, au primit sume suplimentare și la echilibrarea bugetului local. „Ideea este că banii publici sunt pentru a fi cheltuiți în interesul comunității și nu pentru depozite bancare pentru a aduce dobândă. Ei urmăresc să câștige de la stat în două feluri. Și dobândă și prin alocații bugetare speciale. Nu mi se pare corect. Est o soluție destul de ingenioasă, incomodă și într-un fel imorală”, a declarat Orest Onofrei. Prefectul a mai adăugat că va discuta cu conducerea Consiliului Județean Suceava, astfel încât în momentul în care o primărie va solicita suplimentarea fondurilor, să se verifice daca acestea nu au constituit fondul de rulment. „Nu mă refer la solicitările de fonduri pe care trebuie să le primească de drept. Eu vorbesc de primăriile care vin cu jalba-n proțap și vor să arate că nu au bani”, a mai precizat prefectul de Suceava.

Exemple: comuna Arbore, cu fond de rulment de 9,4 miliarde de lei, Botoșana – 1,28 miliarde de lei, Comănești – 3,5 miliarde de lei, Crucea – 1,35 miliarde de lei, Dărmănești – 2,93 miliarde de lei, Dorna Candreni – 4,23 miliarde de lei, Drăgoiești – 3,01 miliarde de lei, Fundu Moldovei – 7,06 miliarde de lei, Hânțești – 1,88 miliarde de lei, Ipotești – 1,07 miliarde de lei, Izvoarele Sucevei – 1,46 miliarde de lei, Moldova Sulița – 1,92 miliarde de lei, Pătrăuți – 1,39 miliarde de lei, Pârteștii de Jos – 3,12 miliarde de lei, Sadova – 20,11 miliarde de lei, Stulpicani – 2,08 miliarde de lei, Vama – 1,3 miliarde de lei, Vatra Moldoviței – 2,8 miliarde de lei.


Recomandări

Primarul din Horodnic de Sus, Valentin Luță, susține că decizia Guvernului de majorare a taxelor locale a avut un efect invers, cu încasări mai mici la bugetul local

Cușnir reclamă vechea administrație de utilizarea sumelor încasate pentru alte taxe și impozite la subvenționarea taxei de salubrizare

Cușnir reclamă vechea administrație de utilizarea sumelor încasate pentru alte taxe și impozite la subvenționarea taxei de salubrizareMajorarea taxei de salubrizare din municipiul Suceava cu aproape 70% a fost absolut necesară și ar fi trebuit să fie făcută cu mai mult timp în urmă, explică viceprimarul Dan Cușnir, care a prezentat valori similare sau mai mari din alte orașe, dar și o evoluție în timp a tarifului perceput, precum și a costurilor plătite de primărie. De la 1 ianuarie, sucevenii plătesc 25 lei lunar de persoană, taxă de salubrizare, adică 300 de lei de fiecare membru al familiei. ”Ceea ce îi nemulțumește pe mulți este creșterea acestei taxe. A fost o măsură absolut necesară. Sucevenii erau mințiți – plăteau 14 lei lunar, dar, de fapt, tot din banii lor plăteau diferența până la prețul real”, a afirmat viceprimarul Cușnir, în cadrul conferinței de presă de miercuri. ”Am promis că toate resursele colectate din taxa de salubrizare vor fi folosite exclusiv pentru curățenia orașului – așa facem. Stabilirea acesteia s-a făcut în primul rând în baza ordinului ANRE care precizează cum se calculează taxa de salubrizare – așa s-a ajuns la 25 lei de persoană lunar. Suntem pe locul 36 în țară între municipii, în alte părți este mai mare decât la noi”, a spus viceprimarul Sucevei, care a ținut să devoaleze ”minciunile și manipulările din trecut”, când operatorul de salubrizare era plătit tot la nivelul de 25 de lei de persoană lunar, dar de la populație se încasau doar 14 lei lunar. ”În fiecare an, diferența dintre ce s-a colectat din taxe de salubrizare de la populație și ce s-a plătit pentru aceste servicii a crescut. Am ajuns ca, în 2024, diferența dintre ce s-a colectat și ce s-a plătit să fie de 27,22 milioane lei. Peste 5 milioane de euro. Diferență plătită tot din banii sucevenilor. În total vorbim de 120 milioane de lei. Banii de la bugetul local, care, în loc să meargă la parcări, la programe de investiții, acopereau dezechilibrul creat de diferența dintre taxe de salubrizare și ce se plătea efectiv firmelor de salubrizare”, a concluzionat viceprimarul Dan Cușnir, care a precizat că nu a fost o practică ilegală, doar că a indus o idee greșită populației. El a prezentat evoluția taxei de salubrizare în municipiul Suceava: •	4 lei de persoană lunar în 2010,  •	5 lei lunar în 2013,  •	9 lei lunar din 2017,  •	12 lei din 2022,  •	14 lei din 2023, •	15 lei din 2024,  •	25 lei de persoană din 2026. ”Noi n-am făcut altceva decât să echilibrăm această balanță. Cât încasăm din salubrizare, folosim pentru salubrizare, în operațiuni reale. Dacă legea nu ne va obliga, nu vom mai crește taxa de salubrizare mulți ani de acum înainte”, a mai spus reprezentantul administrației locale, care a precizat că pentru asta este necesară creșterea gradului de încasare, fiind inițiate deja demersuri în această privință.
Cușnir reclamă vechea administrație de utilizarea sumelor încasate pentru alte taxe și impozite la subvenționarea taxei de salubrizareMajorarea taxei de salubrizare din municipiul Suceava cu aproape 70% a fost absolut necesară și ar fi trebuit să fie făcută cu mai mult timp în urmă, explică viceprimarul Dan Cușnir, care a prezentat valori similare sau mai mari din alte orașe, dar și o evoluție în timp a tarifului perceput, precum și a costurilor plătite de primărie. De la 1 ianuarie, sucevenii plătesc 25 lei lunar de persoană, taxă de salubrizare, adică 300 de lei de fiecare membru al familiei. ”Ceea ce îi nemulțumește pe mulți este creșterea acestei taxe. A fost o măsură absolut necesară. Sucevenii erau mințiți – plăteau 14 lei lunar, dar, de fapt, tot din banii lor plăteau diferența până la prețul real”, a afirmat viceprimarul Cușnir, în cadrul conferinței de presă de miercuri. ”Am promis că toate resursele colectate din taxa de salubrizare vor fi folosite exclusiv pentru curățenia orașului – așa facem. Stabilirea acesteia s-a făcut în primul rând în baza ordinului ANRE care precizează cum se calculează taxa de salubrizare – așa s-a ajuns la 25 lei de persoană lunar. Suntem pe locul 36 în țară între municipii, în alte părți este mai mare decât la noi”, a spus viceprimarul Sucevei, care a ținut să devoaleze ”minciunile și manipulările din trecut”, când operatorul de salubrizare era plătit tot la nivelul de 25 de lei de persoană lunar, dar de la populație se încasau doar 14 lei lunar. ”În fiecare an, diferența dintre ce s-a colectat din taxe de salubrizare de la populație și ce s-a plătit pentru aceste servicii a crescut. Am ajuns ca, în 2024, diferența dintre ce s-a colectat și ce s-a plătit să fie de 27,22 milioane lei. Peste 5 milioane de euro. Diferență plătită tot din banii sucevenilor. În total vorbim de 120 milioane de lei. Banii de la bugetul local, care, în loc să meargă la parcări, la programe de investiții, acopereau dezechilibrul creat de diferența dintre taxe de salubrizare și ce se plătea efectiv firmelor de salubrizare”, a concluzionat viceprimarul Dan Cușnir, care a precizat că nu a fost o practică ilegală, doar că a indus o idee greșită populației. El a prezentat evoluția taxei de salubrizare în municipiul Suceava: • 4 lei de persoană lunar în 2010, • 5 lei lunar în 2013, • 9 lei lunar din 2017, • 12 lei din 2022, • 14 lei din 2023, • 15 lei din 2024, • 25 lei de persoană din 2026. ”Noi n-am făcut altceva decât să echilibrăm această balanță. Cât încasăm din salubrizare, folosim pentru salubrizare, în operațiuni reale. Dacă legea nu ne va obliga, nu vom mai crește taxa de salubrizare mulți ani de acum înainte”, a mai spus reprezentantul administrației locale, care a precizat că pentru asta este necesară creșterea gradului de încasare, fiind inițiate deja demersuri în această privință.

Cușnir: plângeri penale împotriva lui Ion Lungu și Lucian Harșovschi. Acuzații grave de fals, uz de fals și plăți ilegale din banii sucevenilor

Plângeri penale ale Primăriei Suceava față de fosta conducere pentru un prejudiciu de 18 milioane de lei
Plângeri penale ale Primăriei Suceava față de fosta conducere pentru un prejudiciu de 18 milioane de lei