Prima zi a Anului Nou este patronată de Sfântul Vasile

Sfântul Vasile cel Mare este unul dintre primii patriarhi ai Constantinopolului, cel care a avut un rol esențial în delimitarea ritului răsăritean, al ortodoxiei, de cel apusean. În prima zi a anului nou, ziua Sfântului Vasile, se cântă colinde specifice și se împart daruri, mai mult simbolice.
În unele zone, de Sfântul Vasile copiii și tinerii pleacă cu Plugușorul. Acest obicei reprezintă un rit precreștin de fertilizare, de invocare a spiritelor bune în casă și în gospodăria celui „urât”.
În ziua de Sfântul Vasile, cerul este deschis și se consideră că rugăciunile sunt mai eficiente, dar și că magia are mai mulți sorți de izbândă. Din aceste motive, în această zi li se prezice fetelor viitorul. Pentru aceasta, în vechime se foloseau mai multe tehnici de ghicit, cele mai cunoscute fiind cea cu ajutorul cărților și cea cu oglindă.
De asemenea, pentru ca fata să-și viseze ursitul, ea trebuia să-și pună sub limbă, înainte de a se culca, puțin busuioc. La sate se coace și acum pâine pentru toată familia, și se „citesc” evenimentele din anul abia început (prin felul în care se rupea pâinea, prin studierea norilor sau a felului în care bate vântul) și se încearcă deducerea sorții rudelor și prietenilor. În unele zone, copiii merg cu sorcova (care simbolizează sceptrul lui Hermes); atingerea acesteia, însoțită de o urare, este considerată ca fiind aducătoare de noroc.
Sorcova
„Sorcova, vesela, Să trăiți, să-mbătrâniți, Peste vară, primăvară, Ca un păr, ca un măr, Ca un fir de trandafir, Tare ca piatra, Iute ca săgeata, Tare ca fierul, Iute ca oțelul. La anul și la mulți ani!” Acest obicei îl găsim la toate popoarele din cele mai vechi timpuri. În loc de bățul împodobit cu flori de foița colorată, cum este la noi, la romani, se mergea pe la case cu ramuri de măslin sau de laur, pentru a se face urări de Anul Nou.
Înainte, sorcova se făcea din mlădițe de copaci (de obicei meri sau trandafiri), care se puneau în noaptea de Sf. Andrei în apă, iar de Anul Nou, dacă înfloreau, aduceau mult noroc. Astăzi se pune, în loc de crenguțe, grâu în ghivece sau în farfurii care, după ce crește verde și frumos, se dăruiește de Anul Nou celor dragi, făcându-li-se urări sau se păstrează în casă ca semn al viitorului belșug.
Cuvântul „sorcova” este de origine slava (sorok – 40, numărul corespunzând exact cu cele 40 de lovituri ce se dau cu sorcova asupra celui căruia i se urează, în timpul recitării colindului).
(www.copilul.ro)