Prezumția de fotbal

Un anume domn Negoiță, de meserie… frate de primar de sector, având temporara ocupație de președinte al grupului umoristic Dinamo București, a dat, zilele trecute, o declarație cât se poate de năucitoare, acuzându-l pe numitul Bărboianu, presupus fotbalist, de …. trădare de haită! Ba și de neam (întrucât se știe că toată suflarea românească ține numai și numai cu Dinamo) și chiar de țară, întrucât Dinamo, ca moștenitoare cu drepturi depline a Miliției, mă gândesc că o fi păstrat logo-ul în versuri „Dai în mine / Dai în fabrici și uzine”. Ce zice, așadar, domnul finanțator / președinte / patron al insolventei Dinamo? Păi, că Bărboianu a trădat gașca, a luat banu’ de la pizmașii din Ghencea (cică știe și locul unde s-a comis crima, știe și la cât s-a ridicat prețul asasinatului, ba și cine a furnizat suma). În concluzie, se va adresa nu forurilor fotbalistice, ci „organelor competente”. Tare de tot: înseamnă că dinamovistul suprem Negoiță consideră Liga și Federația… incompetente! Ceea ce ar fi un mare adevăr, cu o condiție: să fi fost spusă de un altul. Trecând la partea pur fotbalistică a tărășeniei, faza incriminată de Negoiță este cea a penalty-ului provocat de Bărboianu. V-o reamintesc: unul de la împiedicații ăilalți a trecut cu mingea ca prin brânză (calupul fiind compus din vreo 4 bucăți care priveau – și atât! – cu admirație maximă la ăla care trecea printre ei) printre porecliții fotbaliști de la Dinamo, ultimul pe traiectorie fiind Bărboianu. Care, aproape cu disperare, s-a proptit în ăla, dărâmându-l. Mingea a sărit, iar Bărboianu i-a aplicat un umăr și celui către care sărise mingea. Iar ăsta s-a împiedicat de cel deja căzut. Nu sunt deloc convins că în Anglia s-ar fi fluierat ceva. Poate aut de poartă, că mingea într-acolo a luat-o. De aici până la complot, trădare, tâlhărie și ce-o mai fi fost în neuronul (că doi, de unde!?) lui Negoiță e cale lungă. La fel de lungă ca aceea până la prezumția de nevinovăție cu care este creditat orice infractor. Dar ce să-i ceri unui Negoiță care conduce o echipă unde nu există nici urmă măcar de prezumție de fotbal?