Într-un comunicat transmis luni, 14 iulie 2025, președinții Curților de Apel din România atrag atenția asupra faptului că o dezbatere vizând statutul judecătorului trebuie purtată obiectiv, transparent și responsabil, pentru a prezerva independența justiției și, implicit, dreptul fiecărui cetățean la un proces echitabil.
”Un stat în care puterea judecătorească este atacată constant, este mereu culpabilizată pentru eșecurile administrative și legislative ale Guvernului și Parlamentului, nu mai este un stat în care echilibrul dintre cele trei puteri să fie respectat, ci este un stat în care se tinde spre o justiție slabă și dependentă de executiv. O astfel de justiție va fi, în final, incapabilă să protejeze cetățenii contra potențialelor abuzuri ale statului, să le apere drepturile și libertățile fundamentale.
Președinții Curților de Apel constată cu îngrijorare că o dezbatere privind vârsta și condițiile de pensionare ale judecătorilor, ce ar fi trebuit sa se poarte responsabil, obiectiv, cu respectarea standardelor europene atât de mult clamate, a fost înlocuită de un demers politicianist, populist și extrem de nociv, prin consecințe, asupra justiției, dublat de o campanie publică agresivă, bazată pe dezinformare și de un veritabil discurs al urii îndreptat asupra corpului magistraților.
Este, așadar, datoria judecătorilor de a reacționa la aceste asalturi, prin rostirea adevărului, pentru că atunci când magistratura va tăcea în fața unor atacuri nedrepte înseamnă că vom avea deja o justiție supusă, incapabilă să mai apere cetățenii.
Ca atare, pentru corecta informare a cetățenilor, vom prezenta mai jos o serie de informații vădit eronate, care au fost susținute în mod repetat în ultima perioadă:
- Vârsta de pensionare medie în magistratură NU este 48 de ani.
Prim-ministrul României, dl Ilie Bolojan, a declarat în mod repetat că: „Avem câteva realități care nu pot fi contestate, avem o pensionare prea rapidă a magistraților, în general la 48 de ani. Din pensionările pe care le-am semnat ca președinte, majoritatea erau la 48 de ani.”
Această afirmație este contrazisă de date obiective. În perioada în care domnia sa a îndeplinit funcția de Președinte interimar al României a semnat 37 de decrete de eliberare din funcție prin pensionare pentru judecători, dintre care doar 5 judecători aveau, la data pensionării, vârsta între 48 și 49 de ani. Cu siguranță, 5 din 37 nu reprezintă o majoritate, astfel încât este de neînțeles ușurința cu care prim-ministrul României face astfel de afirmații, preluate și răspândite apoi intens de presă. Vârsta efectivă la care se pensionează magistrații depășește 50 de ani – pentru majoritatea –, magistrații fiind eliberați din funcție prin pensionare și la 60 de ani, la 62 de ani sau chiar la 67 de ani.
În ciuda datelor statistice obiective, puse la dispoziție inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, continuă să se răspândească informația falsă că judecătorii se pensionează, ca regulă, la 48 de ani. Vârsta medie reală de pensionare este de 54 de ani, comparabilă cu categorii din sistemul public de pensii ce beneficiază de grupe speciale de muncă.
Mai mult, este important de subliniat că, în conformitate cu legea în vigoare, mai exact cu art. 211 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, vârsta de pensionare a magistraților a crescut la 60 de ani: „Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.”
Ca atare, vârsta minimă de pensionare crește deja progresiv până la 60 de ani, conform unui grafic validat de Curtea Constituțională, după consultările avute nu doar cu magistrații, ci și cu reprezentanții Comisiei Europene.
După ce legea menționată anterior a fost adoptată, după multe dezbateri, a fost trecută prin filtrul Curții Constituționale și a fost acceptată de către Comisia Europeană, reluarea acestei teme, mai ales în cheia politică agresivă și manipulatoare, are efecte dezastruoase asupra funcționării instanțelor, ce se confruntă cu un nou val de cereri de eliberare din funcție a unor judecători cu mare experiență, cereri generate de instabilitatea devenită insuportabilă a statutului magistraților.
- Salarizarea magistraților NU este „nesimțită”, de sute de mii de euro anual, ci este similară altor categorii bugetare
Una dintre cele mai răspândite idei, prin presă, este referitoare la așa-numitele venituri „nesimțite” ale judecătorilor.
În realitate, indemnizațiile judecătorilor (inclusiv sporurile) pornesc de la 4.457 lei – pentru perioada cât sunt auditori de justiție la Institutul Național al Magistraturii, crescând, apoi, după cum urmează: judecător stagiar – 7.200 lei, judecător definitiv (după admiterea la un examen extrem de complex) – 11.900 lei, judecător de tribunal (vechime minim 7 ani, concurs cu locuri limitate) – 18.504 lei, judecător de curte de apel (vechime minim 10 ani, concurs cu locuri limitate) – 20.902 lei, judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție (vechime minim 18 ani, selecție extrem de riguroasă, câteva locuri anual) – 27.252 lei. Or, acest tip de venituri se regăsește în zona bugetară la categorii profesionale care nu au incompatibilitățile și interdicțiile profesiei de magistrat.
- Volumul de activitate, condițiile de muncă din instanțe
Judecătorii români se confruntă cu un deficit cronic de resurse umane, cu scheme de personal vădit insuficiente, atât la nivelul judecătorilor, cât și al personalului auxiliar, în condițiile unei creșteri constante a numărului de dosare, pe fondul unei instabilități legislative excesive.
Încărcătura medie pe judecător a fost, în 2024, de 1.519 dosare la nivel de judecătorie, 982 dosare la nivel de tribunal, 606 dosare la curțile de apel și 619 dosare la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Gestionarea unui singur dosar implică, de la primirea cererii de chemare în judecată și până la finalizarea motivării hotărârii, multiple operațiuni: verificările și rezoluțiile inițiale, studierea dosarului înaintea fiecărei ședințe, audierea părților, administrarea probelor, deliberarea, pronunțarea și motivarea hotărârii. În mod evident, un program normal de 8 ore pe zi, cinci zile pe săptămână este insuficient, motiv pentru care larga majoritate a judecătorilor efectuează în mod constant ore suplimentare. Acestea nu sunt nici salarizate suplimentar, nici compensate cu timp liber, pentru că munca unui judecător nu este normată și tot acest efort ar trebui să fie compensat prin nivelul indemnizațiilor și condițiilor de pensionare.
Volumul de muncă al unui judecător român depășește de până la zece ori volumul din alte state europene, cu care suntem comparați atunci când se discută chestiunea condițiilor de pensionare. Or, creșterea vârstei de pensionare, pentru a ajunge la nivelul mediei europene, ar fi trebuit corelată cu scăderea numărului de dosare, pentru a ajunge tot la nivelul mediei europene.
În ceea ce privește condițiile de muncă specifice, multiplele expertize efectuate în instanțe au relevat prezența a numeroși factori de risc, precum: suprasolicitare neuro-psihică, vizuală, expunere la alergeni și iritanți ai sistemului respirator, alături de alte condiții de muncă ce pot duce la uzura prematură a organismului din cauza gradului foarte mare de expunere la stres ocupațional, volumului mare de muncă, caracterului activității judecătorești și fenomenului de izolare socială inerent funcției.
- Încrederea în justiție NU este la cote minime, ci la nivel similar altor state europene, precum Italia sau Spania.
Una din cele mai des rostogolite afirmații false se referă la încrederea în justiție, despre care se afirmă că ar fi la cote minimale.
Dimpotrivă, rapoartele europene relevă un nivel de încredere la nivelul mediei Uniunii Europene. În anul 2024, percepția asupra independenței justiției era bună și foarte bună pentru 52% din populația generală și pentru 56% din companii. În 2025, procentele au scăzut, în contextul campaniei electorale prelungite și a campaniei publice îndreptate împotriva magistraților, la 44% pentru populația generală și 51% pentru companii, rămânând, chiar și în aceste condiții, la un nivel similar cu al altor state, precum Italia. Interferența politicului și a guvernului în justiție este principalul factor de neîncredere, conform datelor prezentate de Eurobarometru.
În perioada următoare, curțile de apel vor prezenta cetățenilor realitatea privind volumul de activitate specific al instanțelor, problemele legate de infrastructură, condiții de muncă și resurse umane cu care se confruntă, pentru o corectă informare.
Independența justiției nu este un privilegiu al magistraților, ci un drept fundamental al fiecărui cetățean, ultima barieră în apărarea libertății și a democrației, ce trebuie protejate permanent, de către cetățeni și judecători deopotrivă”.
Semnatari:
Judecător Oana Maria Petrașcu, președinta Curții de Apel Alba Iulia
Judecător Ionela-Diana Pătrașc-Bălan, președinta Curții de Apel Bacău
Judecător Daniela Niculeasa, președinta Curții de Apel Brașov
Judecător Liana Nicoleta Arsenie, președinta Curții de Apel București
Judecător Dana Cristina Gîrbovan, președinta Curții de Apel Cluj
Judecător Alina-Gabriela Jurubiță, președinta Curții de Apel Constanța
Judecător Manuela Cristina Berceanu, președinta Curții de Apel Craiova
Judecător Doru Benescu, președintele Curții de Apel Galați
Judecător Diana-Mihaela Cheptene-Micu, președinta Curții de Apel Iași
Judecător Florica Roman, președinta Curții de Apel Oradea
Judecător Emilia Raluca Trandafir, președinta Curții de Apel Pitești
Judecător Paul Mihail Frățilescu, președintele Curții de Apel Ploiești
Judecător Titiana Ilieș, președinta Curții de Apel Suceava
Judecător Maria Cristina Dica, președinta Curții de Apel Timișoara
Judecător Ioana Delia Lucaci, președinta Curții de Apel Târgu Mureș
Judecător Petre Valentin Bădița, președintele Curții Militare de Apel
