Președintele Băsescu nu mai poate dizolva Parlamentul în actualul mandat, după alegeri, întrucât Constituția prevede, la art. 89, că Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului, care se exercită, potrivit art.83, până la depunerea jurământului de către președintele nou ales.
Șeful statului a declarat vineri, la RRA, că, dacă Parlamentul nu va valida, până la prezidențiale, două propuneri de guvern, Constituția i-ar permite să dizolve Legislativul, începând cu 7 decembrie, dacă ar fi președinte în exercițiu, dar că preferă să nu facă acest lucru.
Practic, zilele care vor urma încheierii scrutinului, dacă acesta va avea două tururi, cel de-al doilea fiind programat pentru 6 decembrie, s-ar considera ca făcând parte din actualul mandat.
Constituția prevede, la articolul 89, că, „după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, Președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură”.
Alineatul 3 al aceluiași articol menționează însă că „Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele șase luni ale mandatului președintelui României și nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență”.
Conform prevederilor constituționale, un președinte își exercită mandatul până la depunerea jurământului de către cel ales la scrutinul prezidențial următor.
Articolul 83 al Legii fundamentale stabilește că mandatul președintelui României este de 5 ani și se exercită de la data depunerii jurământului.
„Președintele României își exercită mandatul până la depunerea jurământului de Președintele nou ales”, stipulează cel de-al doilea alineat al articolului 83.
Președintele Băsescu a declarat vineri, la RRA, că dacă Parlamentul nu va valida, până la prezidențiale, două propuneri de guvern, Constituția i-ar permite să dizolve Legislativul, începând cu 7 decembrie, dacă ar fi președinte în exercițiu, dar că preferă să nu facă acest lucru.
„Acest risc există, dar eu sper să nu se producă, pentru că nu trebuiesc create precedente în care atribuțiunile constituționale ale unei dintre părți să fie anulate de cealaltă parte. Cel puțin eu, având responsabilitatea să veghez la respectarea Constituției, nu voi permite crearea de precedente care anulează atribuțiuni ale unei părți. Parlamentul are dreptul să se manifeste, partidele în plenul Parlamentului, iar președintele are dreptul să se manifeste desemnând prim-ministrul”, a declarat Traian Băsescu.
El a afirmat, în aceeași emisiune, că, dacă Parlamentul nu va valida și o eventuală a doua propunere de guvern până la alegerile prezidențiale, ar putea semna decretul de dizolvare a Parlamentului a doua zi după cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, respectiv pe 7 decembrie, în eventuala calitate a sa de președinte în exercițiu.
