Președintele Băsescu, familia și mogulii



Președintele Traian Băsescu a criticat vehement, în timpul mandatului, oameni de afaceri precum Sorin Ovidiu Vântu și Dinu Patriciu, fiind acuzat, la rândul său, că este susținut de grupuri de interese și că membri ai familiei sale fac afaceri îndoielnice.
Traian Băsescu și-a acuzat adversarii politici, în timpul mandatului său, că slujesc interese de grup și că răspund comenzilor unor oligarhi și moguli care doresc să influnțeze decizia politică din România în detrimentul interesului general. El i-a avut în vizor, din ce în ce mai mult, mai aprig și mai obsedant, pe Dinu Patriciu, Sorin Ovidiu Vântu și Dan Voiculescu, susținând că aceștia se află, alături de Ion Iliescu și Viorel Hrebenciuc, în spatele unor politicieni ca Mircea Geoană și Călin Popescu Tărcieanu.
Pe de altă parte, însuși președintele a fost acuzat că are în spate oameni de afaceri cu interese de grup, exemple în acest sens fiind Costel Cășuneanu, Dorinel Umbrărescu, Puiu Popoviciu, Dorin Cocoș. De asemenea, ținte ale atacurilor adversarilor lui Băsescu au fost fiicele acestuia, Ioana – pentru modul în care a dobândit casa în care locuiește – și Elena – pentru încăpățânarea nejustificată cu care a abordat cariera politică, ajungând europarlamentar în lipsa oricărei legitimități intelectuale sau profesionale, potrivit criticilor săi.
Singura persoană din anturajul președintelui care părea că a scăpat de tăvălugul politic a fost, până în 2009, soția acestuia. Maria Băsescu a fost o prezență discretă și sobră în cei cinci ani de mandat ai președintelui Traian Băsescu. Ea l-a însoțit pe președinte în deplasările oficiale și a stat alături de acesta la evenimentele la care participarea ei a fost necesară.
Băsescu acuza, în martie 2008, trusturile de presă de atacuri la adresa sa și a membrilor familiei sale și a avertizat că, în calitate de soț și tată, va replica la „toate mizeriile” care îi vor viza familia. Președintele declara, pe 10 aprilie 2008, la B1Tv, că în cei 33 de ani de căsnicie nu și-a înjurat soția și nu i-a vorbit acesteia răstit, referindu-se astfel la materialele apărute în presă referitoare la mariajul său.
Numele soției președintelui a fost implicat în campania electorală pentru prezidențialele din 2009. În confruntarea finală în trei, din primul tur, Traian Băsescu a indicat-o pe soția sa ca persoană pe care o consideră reper de moralitate, fapt aplaudat de publicul spectator. După o săptămână, Mircea Dinescu afirma, într-o emisiune televizată, că Daniela Crăsnaru i-a povestit că, pe vremea când exista televiziunea Soti, actualul președinte a fost invitat la o emisiune împreună cu familia, ocazie cu care a avut o dispută cu soția sa, căreia „i-a scăpat așa, cu duioșie, un dos de labă”.
În replică, Maria Băsescu a susținut, într-o scrisoare deschisă, că pentru „afirmațiile mincinoase” conform cărora soțul său ar fi lovit-o, Mircea Dinescu este dator să-și ceară scuze în fața copiilor ei. Maria Băsescu mai afirma, în scrisoarea datată 30 noiembrie 2009, că rupe tăcerea pe care a păstrat-o timp de câțiva ani, fiindcă ceea ce presa și oamenii care sunt în spatele ei fac astăzi i se par „de neacceptat”. Ea menționa că nu tot ceea ce a făcut șeful statului este perfect, dar că tot timpul s-a gândit să facă lucruri bune pentru oamenii de rând. Maria Băsescu a criticat și difuzarea insistentă a imaginilor în care soțul ei apare lovind un copil și a susținut că filmul este trucat. De asemenea, ea a apreciat că viața copilului a fost afectată și că, oricâte scuze și-a cere Mircea Geoană, nicio mamă din lume nu îl va ierta. În încheiere, Maria Băsescu menționează că nu este ușor să fii soție de președinte, atunci când acesta pune interesele țării mai presus decât orice, uneori chiar și de familie și preciza că „și pentru asta” îl iubește și îl respectă pe soțul său.
Candidatul PSD Mircea Geoană a apreciat că scrisoarea deschisă a soției șefului statului aparține „unui condeier de campanie”, arătând că o respectă pe Maria Băsescu și că nu se află în spatele niciunui atac. De asemenea, Crin Antonescu a susținut și el că este vorba de „o manevră de campanie”.
Fiicele președintelui au fost, de asemenea, subicetul unor acuzații publice. Elena Băsescu, mezina președintelui, este cunoscută public pentru faptul că a lucrat ca și consultant de marketing, pe un salariu consistent, la firma Luxten, la fel ca și sora ei, Ioana Băsescu, fiica cea mare a șefului statului, care a ocupat, timp de doi ani, funcția de consilier juridic. De asemenea, Elena Băsescu este cunoscută pentru pentru aparițiile ca manechin în lumea modei, pentru „succesurile” gramaticale și, mai nou, pentru postul de europarlamentar. Nu în ultimul rând, Elena Băsescu a fost subiect de presă pentru relația pe care a avut-o cu Andrei Hrebenciuc și, ulterior, cu cel cunoscut public ca „Syda”.
Traian Băsescu a fost întrebat în repetate rânduri cum vede relația fiicei sale cu fiul adversarului său politic, Viorel Hrebenciuc. El răspundea că i-ar fi imposibil să îl aibă rudă pe Viorel Hrebenciuc, pentru care are un dispreț profund față de modul în care acesta înțelege viața. De asemenea, întrebat despre relația Elenei Băsescu cu „Syda”, șeful statului spunea că „boala este mai bună decât Hrebenciuc”.
Pe 3 februarie 2008, Elena Basescu își anunța oficial intenția de a candida la postul de secretar general al Organizației de Tineret PDL, precum și dorința de a face parte din echipa condusă de Monica Iacob-Ridzi, candidată la rândul său la funcția de președinte al acestei organizații. Participanții la Consiliul Național de Coordonare al OT PDL au ales-o, trei săptămâni mai târziu, secretar general. Gestul a fost comentat în mediul politic, în presă și nu numai, mulți susținând că Elena nu are niciun merit și este doar fiica fostului președinte al partidului. Eugen Stamate, membru în Comisia prezidențială pentru educație și cercetare, a anunțat, în replică, că a demisionat din funcție imediat ce a aflat că fiica cea mică a șefului statului, Elena Băsescu, a fost aleasă „cu 98% din voturi” secretar general al OTPDL.
Elena Băsescu a candidat, cu succes, ca independent, pentru un mandat de eurodeputat în 2009. Ea a fost acuzată că folosește numele tatălui său și influența acestui nume. Alina Mungiu Pippidi, analist cunoscut ca susținător al lui Traian Băsescu, vehiculată atunci ca posibil candidat la Parlamentul European din partea PDL, a criticat candidatura Elenei Băsescu. În contextul candidaturii fiicei sale, președintele declara că va avea o discuție Elena Băsescu și că un gest de eleganță din partea lui Pippidi ar fi fost să îl sune personal în această problemă, nu să prefere varianta apariției în presă. Președintele declara, de asemenea, că fiica sa și-a terminat studiile în Statele Unite, fapt ce a stârnit controverse. „Fiica mea este mult mai deșteaptă decât o credeți, e totuși un copil care a terminat în Statele Unite, la James Madison University, și-a echivalat studiile și aici, vorbește foarte bine o limbă străină. Sunt destui pe care i-am trimis în Parlamentul European fără să vorbească”, spunea președintele. Potrivit Hotnews însă, care îi cita pe reprezentanții James Madison University, Elena Băsescu a urmat două semestre în regim part-time în Statele Unite, în toamna lui 2002 și primăvara lui 2003. Fiica președintelui susținea că tatăl său nu a mințit când a spus că ea a terminat școala în SUA, ci doar nu a specificat că a făcut ultimul an de studii la o universitate americană.
Elena Băsescu șoca opinia publică prin faptul că, răspunzând unei întrebări, a spus că probabil va fi de acord cu legalizarea drogurilor ușoare, cum ar fi marijuana. Ea a menționat că a fost la studii în SUA un an și că „în campusurile din America aceste droguri ușoare, marijuana, erau legale”. „Eu nu fumez, nu beau cafea, e ceva atât de delicat să-mi dau eu cu părerea despre așa ceva… atâta vreme cât nu-mi dau seama ce gust are o țigară. Dar dacă unele țări ca Olanda și ca America aceste droguri sunt permise, marijuana, pentru că am înțeles că nu dau dependență… nu e vorba de ecstasy care am înțeles că-ți afectează celulele nervoase, și de cocaină. Se refereau la marijuana. La iarbă. Probabil că voi fi de acord cu această inițiativă”, spunea Elena Băsescu, menționând însă că nu este de acord cu sinuciderea asistată.
Elena Băsescu preciza apoi că nu este de acord „cu absolut nicun fel de drog” în România, însă că, dacă Uniunea Europeană va legaliza drogurile ușoare, țara noastră „trebuie să se supună majorității”. De asemenea, Elena Băsescu spunea că se consideră o intelectuală pentru că a terminat o facultate, a făcut un master, o să facă un doctorat.
Presa internațională a menționat, după ce Elena Băsescu a câștigat un portofoliu de europarlamentar, faptul că acesta nu are în portofoliu decât faptul că tatăl ei este președinte, că este renumită pentru gafe și greșeli gramaticale și că în toată campania electorală nu a vorbit deloc despre ce intenționează să facă la PE.
Ioana Băsescu, fiica cea marea președintelui, este cunoscută ca fotograf și notar, pentru căsnicia cu un solist pop și pentru scandalul legat de casa în care ea locuiește. Ioana Băsescu a susținut examenul de notar în noiembrie 2006, iar în decembrie fost repartizată, ca notar public în localitatea Păunești, județul Vrancea, ce aparține de Camera Notarilor Publici din Galați. Ea și-a preluat postul, ulterior.
În aprilie 2009, liderul PIN, Lavinia Șandru a susținut că șeful statului ar deține un apartament de lux în cartierul din Băneasa construit de firma controlată de omul de afaceri Puiu Popoviciu, apartament care nu s-ar regăsi în declarațiile de avere ale președintelui. Ulterior, fiica cea mare a șefului statului a spus că deține în cartierul rezidențial Băneasa – construit de firma controlată de omul de afaceri Puiu Popoviciu – un apartament, achiziționat pentru 544 de mii euro plus TVA, și în aceeași zonă și-a închiriat sediul pentru biroul său notarial.
Ioana Băsescu a explicat că apartamentul are acest preț pentru că l-a cumpărat fără finisaje și că „toate utilitățile s-au montat la șapă”. Ea a precizat că, din ianuarie 2009, a închiriat în aceeași zonă, în clădirea C1, un spațiu de 57 de metri pătrați pentru biroul său notarial. De altfel, ea a afirmat că a achitat apartamentul din banii câștigați ca avocat și ca notar.
Traian Băsescu a acuzat existența unei campanii care încearcă să arate că fiica sa cea mare are „șase-șapte case”, menționând că aceasta are doar un apartament și o mansardă, în urma divorțului. „În ceea ce o privește pe fiica mea, plec de la premisa de la care plec și în ceea ce-i privește pe ceilalți: nimeni, nici șeful statului român, nici familia nu este mai presus de lege (…) Fiica mea are un apartament și o mansardă în urma partajului de pe urma divorțului. Eu am un apartament și asta-i tot „, spunea Băsescu.
Fratele președintelui și afacerile acestuia au fost unul din subiectele de atac la adresa șefului statului.
Președintele GIP, Mugur Ciuvică, susținea, în 2005, că firma soției și fratelui președintelui Traian Băsescu datorează peste 530 de milioane de lei la bugetul de stat și este supusă executării silite. Potrivit lui Ciuvică, Maria Băsescu și Mircea Băsescu nu își plăteau impozitul pe profit. În replică, Traian Băsescu a solicitat instituțiilor statului să aplice legea și în cazul firmei A.M.C.CROS SRL Constanța, administrată de fratele său, Mircea Băsescu și și-a cerut public scuze „pentru cele întâmplate”. De asemenea, purtătorul de cuvânt al Președinției, Adriana Săftoiu, a anunțat, după câteva zile, că Mircea Băsescu a plătit, la Trezoreria Constanța, datoriile și penalitățile aferente ale firmei la care este acționar.
În 2007, Mircea Băsescu a fost acuzat de Corneliu Vadim Tudor că face afaceri cu țigări în zona liberă a portului Constanța. Fratele președintelui declara că l-ar putea da în judecată pe senatorul PRM. Fratele șefului statului preciza că îl va împuternici pe avocatul său din Baroul Constanța, Sorin Calafus, să facă demersuri pentru a obține confirmarea afirmațiilor făcute de Corneliu Vadim Tudor în Senat. Conflictul s-a stins fără un rezultat public.
În 2007 președintele acuza că pe piața de energie există o mafie care are conexiuni în Guvern și critica prețurile de monopol practicate de firme precum Energy Holding. Presa relata, în acel context, că firma Plusfood, administrată de Mircea Băsescu, cumpără energie de la Energy Holding. „Voi continua colaborarea cu Energy Holding. Nu mă interesează cui îi atrage președintele atenția. Nu mă sfătuiesc și nici nu îi cer aprobarea fratelui meu pentru ceea ce fac. Contractul cu Energy Holding a fost încheiat pentru ca, în acel moment, au avut cea mai buna ofertă. Oferta a fost transmisă patronilor olandezi, care și-au dat acordul pentru contract. Noi plătim circa 87 de dolari pentru un MWh și suntem cel mai mare consumator din zonă” declara, în replică, Mircea Băsescu.
Tot în 2007, Mugur Ciuvică a dat publicității două fototgrafii și contractul încheiat între SC Energy Holding SRL și SC Plusfood Constanța SRL, susținând că acestea demonstrează că Mircea Băsescu și Bogdan Buzăianu „sunt prieteni de pahar” și că fratele președintelui „este un prieten al băieților deștepți din energie”. Mircea Băsescu declarase anterior, într-un interviu, că l-a văzut o singură dată pe Bogdan Buzăianu de la Energy Holding, pentru o discuție tehnică în contextul semnării unui contract de furnizare de energie, și că nu este prieten cu acesta. Fotografiile îi prezentau pe Mircea Băsescu și pe Bogdan Buzăianu în două ipostaze: discutând în fața unei mese pe care se află două pahare cu șampanie, o vază cu flori, o sticlă albastră, un bol cu gheață și câteva pahare nefolosite și stând unul în fața altuia și uitându-se spre o a treia persoană, în fotografie apărând doar mâna acesteia.
Ciuvică îl acuza pe fratele lui Traian Băsescu de faptul că ar cumpăra energie de la firma menționată și ar revinde-o la preț mai mare. Mircea Băsescu spunea că îl va da în judecată pe Mugur Ciuvică dacă acesta nu aduce probe, în 24 de ore în sprijinul afirmațiilor. De asemenea, referindu-se la întâlnirea cu Nicolae Bogdan Buzăianu, preciza că aceasta a avut loc în București, în decembrie 2006, la Clubul Bamboo, la multă vreme de la semnarea contractului, și că discuția a durat doar cinci minute, fiind practic un schimb de politețuri. Mircea Băsescu declara că firma pe care o conduce nu a vândut energie electrică și nici nu există interes pentru astfel de tranzacții.
Un alt subiect în care a fost implicat fratele președintelui a fost cel legat de relațiile dintre Traian Băsescu și omul de afaceri Puiu Popoviciu. Popoviciu, despre care s-a spus, în presă, că ar fi apropiat al președintelui, fusese arestat. Șeful Diviziei de Operațiuni din DGA, Petru Pitcovici, afirma, într-o discuție cu angajatul DNA Ion Motoc, redată într-o motivare a unei instanțe care a gestionat solicitarea de arestare a unor asociați ai lui Popoviciu, că omul de afaceri ar fi asociat într-o firmă cu fratele lui Traian Băsescu.
Mircea Băsescu declara că nu îl cunoaște pe omul de afaceri Puiu Popoviciu și că nu este asociat în vreo firmă cu acesta. El ținea să sublinieze că atenția presei și a justiției ar trebui să se concentreze asupra adevăraților vinovați și asupra gravității afirmațiilor pe care le fac, în convorbiri, ofițeri superiori și procurori.
De asemenea, purtătorul de cuvânt al șefului statului, Valeriu Turcan, afirma că președintele Traian Băsescu nu a avut nicio convorbire telefonică și nici vreo întâlnire cu Puiu Popoviciu de când este șef al statului. De asemenea, Turcan menționa că Traian Băsescu nu a fost niciodată la sediul companiei lui Puiu Popoviciu și nu a avut nicio legătură, ca primar al Capitalei, cu transferul de proprietate sau cu intabularea unui teren destinat proiectului rezidențial din nordul Capitalei. Turcan spunea că președintele Băsescu respinge orice încercare de a fi asociat cu acte ilegale.
Popoviciu declara, de asemenea, că nu își amintește să fi discutat recent cu președintele Traian Băsescu și că informația potrivit căreia ar avea afaceri cu fratele șefului statului este „o speculație media”.
Însuși Traian Băsescu spunea, după o zi, că l-a cunoscut pe Gabriel „Puiu” Popoviciu la Primărie, când a prezentat programul de investiție în nordul orașului, și că este „o eroare să blamezi o investiție de asemenea dimensiuni”. „L-am cunoscut pe Puiu Popoviciu la Primărie, când a prezentat programul de investiții în nord”, afirma șeful statului.
Întrebat despre implicarea sa în vreo afacere cu Popoviciu și despre faptul că Ioana Băsescu are o casă într-un complex rezidențial construit de acesta, Băsescu răspundea: „Ați văzut vreo afacere în care să se vorbescă despre implicarea mea? De unde ați tras concluzia că există implicare? Dacă mă întrebați ceva, trebuie să fiți cinstit. Puneți întrebarea clar. Unde ați văzut numele meu vehiculat în această afacere? Care anumite surse? Puteți să-mi spuneți o sursă? Sau nu aveți curajul să spuneți că niște ofițeri de la doi și-un sfert, într-o tentativă de trafic de influență, au folosit numele președintelui? La asta vă referiți? Puteți să spuneți, în gura mare, că niște ofițeri necinstiți de la doi și-un sfert au folosit numele președintelui ca să facă trafic de influență? Nu! De regulă, nu aveți curajul. Așteptați s-o spună alții și vă place, vi se pare, că cei mai vulnerabili, cei de care vă puteți bate joc în fiecare zi sunt oamenii politici. De milițieni vă este frică puțin, mă tem. Deci fiica mea și-a cumpărat corect apartamentul, are un birou închiriat corect, este notar public, nu e nicio problemă cu apartamentul și l-a cumpărat din banii ei, după ce vânduse casa din Corbeanca, unde stătuse cu Bodo, după ce s-a despărțit. Unde-i problema? Ceea ce v-am spus arată că am dreptate când vorbesc de nevoia de refomare a instituțiilor. Doi și un sfert e o instituție nereformată, îmbâcsită, care trebuie curățată, dar nu desființată, fiindcă este nevoie ca personalul din Ministerul de Interne să fie supravegheat și să-și facă treaba, și nu jocuri politice și trafic de influență. Asta e menirea ei”.
Un alt atac masiv împotriva lui Mircea Băsescu și, implicit, la adresa șefului statului, a fost legat, în toamna lui 2009, de implicarea acestuia într-o firmă care s-ar ocupa cu trafic de arme. Presa a relatat despre o firmă, Defense, Security and Intelligence CO – Desintco SRL, în care fratele lui Băsescu ar fi asociat, sugerând că ar putrea fi implicată în diverse contracte militare și că ar fi un conflict de interese, dat fiind că șeful statului conduce CSAT. Filmat de Antena 3 cu camera ascunsă, Mircea Băsescu afirma că nu este asociat cu niciun general și că nu se pricepe la armată. Nici la vederea documentelor printate de pe site-ul Registrului Comerțului, care atestau faptul că este acționar alături de ceilalți patru în firmă, Băsescu nu a admis parteneriatul.
Președintele Traian Băsescu i-a cerut fratelui său să se retragă din firma în care acesta era asociat cu fiica unui director în Ministerul Economiei și cu un fost locțiitor al Departamentului Armamente din MApN, precizând că societatea respectivă nu a fost implicată în contracte militare. „Președintele Traian Băsescu regretă că un membru al familiei sale este acționar al unei firme cu activități legate de domeniul militar. Președintele a primit asigurări că firma nu a fost implicată în contracte cu produse militare. De asemenea, Președintele i-a solicitat domnului Mircea Băsescu să renunțe imediat la calitatea de acționar în respectiva firmă”, se arăta într-un comunicat al Președinției.
După apariția comunicatului, Mircea Băsescu a spus că a fost sunat la telefon de către fratele său și că va face demersuri pentru a se retrage din această firmă. Traian Băsescu afirma, a doua zi, că dacă fratele său mai intră într-o firmă dubioasă s-ar putea să nu mai candideze. Șeful statului a adăugat că este extrem de greu să se apere de „propriul frate”. Ulterior însă, Traian Băsescu a declarat că fratele său a semnat pentru a fi asociat într-o firmă și a fost înregistrat în altă firmă.
Ziaristul Sorin Roșca Stănescu, conoscut ca un inamic declarat al lui Băsescu, afirma, pe site-ul personal, că fratele șefului statului, Mircea Băsescu, ar fi fost implicat într-o afacere de trafic de explozibil alături de o persoană pe nume Bakri Imad Abdul Reda, suspectată de legături cu organizații teroriste și aflată în vizorul Interpol. Stănescu afirma că afacerea a constat în exportarea ilegală a cinci vapoare încărcate cu explozibil care ar fi trebuit să fie distrus la o unitate militară din Vâlcea. Afacerea ar fi fost mușamalizată – scria Roșca Stănescu – de instituțiile statului român la comanda președintelui Traian Băsescu, în acest scop fiind folosite scandalurile legate de reținerea omului de afaceri Puiu Popoviciu și de un furt de arme de la Ciorogârla.
Fratele șefului statului a negat implicarea în comerțul cu arme sau cu explozibili și susținea că „povestea însăilată” de Sorin Roșca Stănescu nu are nicio legătură cu activitatea pe care el o desfășoară în portul Constanța în calitate de manager al unei societăți comerciale. De asemenea, Mircea Băsescu declara, referitor la faptul că șeful statului i-a cerut să se retragă din firma Desintco SRL, că fratele său ține foarte mult cont de părerea presei, menționând totodată că el a dorit să intre într-o societate care organiza expoziții.
Implicarea fratelui șefului statului în afaceri cu arme a fost cercetară de o comisie parlamentară permanentă, condusă de democrat-liberalul Costică Canacheu. Acesta declara că, în urma audierilor unor factori responsabili din Apărare, din serviciile secrete și din industria de armament, comisia a întocmit un raport preliminar în care se arată că povestea susținută de presă este plină de inadvertențe și nu se confirmă.
Nu doar familia președintelui a fost implicată în controverse publice. O altă țintă a atacurilor la adresa președintelui a fost Elena Udrea, personaj cunoscut ca apropiat al președintelui, soția omului de afaceri Dorin Cocoș. Udrea a fost consilier la Cotroceni, șefa cancelariei prezidențiale, după care a devenit, în 2008, ministru al Turismului.
Presa susținea, în 2005, că Dorin Cocoș este implicat în afaceri cu persoane apropiate fostului premier Adrian Năstase, cum ar fi Alexandru Bittner și Adrian Petrache. Era citată o declarație a lui Băsescu din 2004: „Din mafia personală a lui Adrian Năstase fac parte Eugen Bejinariu, Ionel Blănculescu și Gabriel Oprea, oameni care sunt conduși din umbră de cuplul Bittner- Petrache”. De asemenea, presa prezenta firmele în care Bittner și Petrache figurau alături de Dorin Cocoș, precum și afacerile derulate de aceștia.
În replică, Băsescu declara că Udrea și Cocoș sunt cei care trebuie să răspundă întrebărilor privind legalitatea afacerilor familiei, apreciind că este grav dacă acestea sunt ilegale. Tot atunci, Băsescu a fost întrebat dacă veriga între el și PSD este soțul consilierului Udrea.
„Întrebarea dumneavoastră demonstrează tupeul unor mafioți! Mafia plătește și întreabă: nu cumva și dumneavoastră sunteți!?”, răspundea Băsescu, vizibil deranjat. În toamna lui 2005, Udrea a demisionat de la Cotroceni, invocând atacurile „profund nedrepte” îndreptate asupra sa și a altor persoane care susțin lupta anticorupție, precum și faptul că nu dorește ca prin insinuările la adresa sa să devină „o vulnerabilitate a demersurilor președintelui”.
Udrea a afirmat, într-o emisiune televizată, că grupul de interese format din oamenii de afaceri Dinu Patriciu, Peter Imre și ziaristul Sorin Roșca Stănescu se află în spatele campaniei de presă care a dus la demisia sa de la Palatul Cotroceni. Ea a susținut că această campanie a fost o reacție la declarațiile președintelui Traian Băsescu referitoare la grupurile de interese din jurul Guvernului. Fostul consilier de la Cotroceni l-a atacat pe premierul Tăriceanu, amintind de relația de afaceri și de prietenie dintre acesta și Dinu Patriciu. „L-a întrebat cineva pe Tăriceanu dacă a sunat la Parchet în ziua arestării lui Patriciu pentru a interveni în favoarea prietenului său?”, s-a întrebat Udrea. În replică, Președinția a respins speculațiile potrivit cărora instituția și președintele Traian Băsescu ar fi implicați în dezvăluirile făcute de Udrea. „Administrația Prezidențială face un apel la mass-media să nu implice instituția și pe șeful statului în disputele interne ale partidelor”, se arăta într-un comunicat al Președinției.