Presa internațională acordă spații largi mitingului confederațiilor sindicale organizat ieri la București, observând situația economică dificilă cu care se confruntă România.
„Aproximativ 15.000 de români, potrivit Jandarmeriei, 30.000 potrivit sindicatelor protestează ieri în fața Guvernului de la București față de măsurile de austeritate adoptate în această țară puternic afectată de criză. Este vorba de cea mai amplă manifestație organizată la București în ultimii zece ani. Manifestanții, reuniți la apelul principalelor confederații sindicale, cer creșterea salariului minim și măsuri mai eficiente de protecție socială”, notează Agenția France-Presse.
„Manifestația intervine într-un context politic încordat, în condițiile în care producția industrială românească a scăzut din nou în august, cu 0,3 la sută față de iulie și cu 5,9 la sută pe an, potrivit cifrelor publicate ieri. Și contextul politic este nesigur, Guvernul minoritar democrat-liberal al premierului Emil Boc fiind amenințat cu o moțiune de cenzură cu mai puțin de două luni înaintea alegerilor prezidențiale din 22 noiembrie”, subliniază AFP.
„Mii de români veniți din toată țara protestează ieri la București față de salariile mici”, relatează Associated Press, precizând că „România se confruntă cu o recesiune profundă și este dependentă de un împrumut de 17,1 miliarde de dolari de la FMI pentru plata unor salarii din domeniul bugetar”.
„Protestele intervin după greva generală din 5 octombrie, când peste 800.000 de angajați din sectorul public au încetat lucrul în semn de protest față de proiectul legii salarizării unice”, scrie Sofia Echo.
Reuters notează că FMI a cerut României să adopte măsuri fiscale care să limiteze creșterile salariale în sectorul public. Scopul ar fi redirecționarea fondurilor pentru modernizare și atragerea investițiilor străine.
Liderii sindicali au explicat că greva din 5 octombrie a fost un mesaj adresat clasei politice că „nu mai poate manipula angajații bugetari”, subliniază Euronews, explicând că Guvernul Emil Boc și-a asumat răspunderea în Parlament pentru legea salarizării unice înainte de finalizarea negocierilor cu sindicaliștii.
