Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a declarat că ignorarea recomandării Consiliului Superior al Magistraturii de suspendare a protestelor de magistrați indică lipsa de autoritate a CSM în cadrul sistemului judiciar, fie susținerea în realitate a protestului, în ciuda declarațiilor publice.
„Hotărârea de recomandare a suspendării protestului luată de CSM în 17 septembrie, după nouă ore de dezbateri, a fost ignorată de adunările generale ținute vineri și luni, dar, foarte important, nu de către toți magistrații. Acest fapt indică fie lipsa autorității CSM în cadrul sistemului judiciar, fie susținerea în realitate a protestului, în ciuda declarațiilor publice. Ambele variante ridică problema exercitării responsabile a atribuțiilor CSM de regulator al sistemului, nu numai de garant al independenței sale”, a afirmat ministrul Predoiu.
Potrivit acestuia, ceea ce se întâmplă în prezent nu este o luptă pentru independența Justiției, ci „o luptă pentru putere în sistemul judiciar și în afara sistemului judiciar, în disprețul drepturilor cetățenilor”.
„Adunările generale ale magistraților nu au competență legală să decidă asupra protestului. Magistrații care nu sunt de acord cu această aventură, au datoria morală și legală să-și spună și să impună opinia, în spiritul și respectul legii. Motivele invocate de liderii magistraților pentru întemeierea protestului au fost schimbate succesiv”, a declarat Predoiu.
Inițial, spune ministrul, s-a invocat sistarea plății de către minister a sporului de 50 la sută, ulterior s-a invocat lipsa fondurilor pentru bunuri și servicii în Justiție, apoi neincluderea în legea salarizării a sporurilor câștigate în instanță. În fine, se solicită în prezent semnarea unui Pact pentru Justiție între puterile statului.
În ceea ce privește „sistarea” plății sporului de 50 la sută, Predoiu a reiterat faptul că ordonanțarea cheltuielilor se face în temeiul Legii bugetului de stat și a Legii finanțelor publice.
„Cauzele inechității salarizării nu rezidă în actele ministerului, acestea fiind doar un efect secundar, ci în existența a patru ordonatori de credite în sistemul bugetar, în politicile diferite ale acestor ordonatori, în jurisprudența neunitară și în depășirea limitelor puterilor în soluționarea proceselor legate de sporuri, așa cum a constatat și Curtea Constituțională”, a arătat ministrul.
Al doilea motiv invocat, a spus demnitarul, a fost lipsa fondurilor pentru bunuri și servicii nu rezistă la examinarea cifrelor.
„Bugetul pentru bunuri și servicii în 2008 a fost de 149 milioane RON, iar în 2009 de 158 milioane RON, cu aproximativ 6% mai mult. Guvernul a rectificat pozitiv bugetul ministerului”, a explicat Predoiu.
Al treilea motiv invocat a fost legea salarizării unitare, nu subzistă la o analiză, pentru că în lege au fost incluse sporurile câștigate de magistrați în instanță. Sporurile au fost extinse și pentru personalul auxiliar. „Răspunsul Executivului a fost mai mult decât generos și rezonabil, dată fiind situația economiei în acest an”, a adăudat ministrul.
În fine, al patrulea și cel mai recent motiv invocat, și anume Pactul pentru Justiție, este în sine o idee generoasă, pe care o susținem de principiu, cu atât mai mult cu cât a fost formulată și susținută constant de minister începând din anul 2008.
„Dar, orice persoană rezonabilă și de bună credință acceptă faptul că semnarea Pactului pentru Justiție nu se poate face de la o zi la alta, că implică discuții cu forțele politice, dar și cu celelalte profesii liberale. Justiția nu poate fi sechestrată și confiscată de magistrați și personalul auxiliar. Profesiile liberale nu pot fi excluse din tabloul Justiției. Condiționarea reluării activității normale de semnarea peste noapte a unui Pact pentru Justiție este o abordare neserioasă, nerealistă și nerezonabilă. Guvernul este pus în situația de a nu putea angaja un dialog responsabil pentru Pactul pentru Justiție, atât timp cât nu se reia activitatea normală de judecată”, a conchis șeful Ministerului Justiției.
