– Unii dintre ei au asistat la moartea părinților, alții nu sunt recunoscuți de părinți, iar alții au suferit de frig și foame ani de zile
– Destinul lor s-a schimbat odată cu înscrierea în Centrul de plasament „Mihail și Gavril” Solca, unde sunt ajutați să depășească aceste traume
– Aproape 50 de copii și tineri, unii studenți, alții liceeni, iar alții la școala generală beneficiază și de ateliere ocupaționale unde învață o meserie
– După terminarea studiilor, beneficiarii centrului de la Solca sunt ajutați să-și găsească un loc de muncă, timp în care sunt cazați în două case de tip familial
A înnebunit după ce și-a pierdut casa la Caritas. Greu de crezut, dar așa a ajuns un copil la
Centrul de plasament „Mihail și Gavril” Solca, după ce mama sa și-a pierdut casa la jocul Caritas, dar și-a pierdut și mințile. Te șochează numai gândul că unii copii au trecut prin astfel de traume. Prinsă de mirajul jocului Caritas, o femeie și-a pierdut mințile după ce a rămas fără casa în care locuia și nu a mai putut avea grijă de copil. Tatăl i-a părăsit, iar băiatul a fost adus în centru. O altă poveste a trei frați înscriși la Solca este de-a dreptul cutremurătoare. Acești minori au asistat la uciderea mamei lor de către propriul tată. Femeia a fost otrăvită cu o soluție toxică de către bărbat, lucru dovedit și de organele de poliție. Bărbatul a fost arestat și închis într-una din închisorile de maximă siguranță. Degeaba îl chinuiesc remușcările și le scrie des copiilor din penitenciar, pentru că aceștia nu vor să mai audă de el. Peste o astfel de traumă este greu de trecut. Doi dintre minori au reușit să o depășească, unul dintre copii fiind foarte talentat la sculptură. De curând acesta a făcut un gard din lemn pe care l-a dus la mormântul mamei. Cel de-al treilea copil este într-o continuă căutare. Fiind cel mai mic, la data nenorocirii, probabil a fost și cel mai afectat. Nu reușește să se integreze, nu comunică și pleacă de multe ori fără o țintă anume.
Povestea Elenei este, de asemenea, cel puțin surprinzătoare. Nu este recunoscută de mama care i-a dat viață. Se presupune că femeia, fiind căsătorită, a avut o aventură extraconjugală în urma căreia a rezultat acest copil. Pentru că nu l-a dorit și a vrut să îngroape tot adevărul a lăsat fetița nou născută într-un centru de surdo-muți, deși aceasta era perfect sănătoasă. Pe la cinci ani, fetița a fost externată din acel centru și adusă la Solca. În scurt timp aceasta a început să vorbească și să comunice cu ceilalți copii. Mama naturală a Elenei mai are o fiică care a ajuns tot la centrul de plasament din Solca. Surorile s-au împrietenit și se înțeleg foarte bine, numai că mama este cea care nu o recunoaște pe Elena. Femeia vine la cealaltă fiică, de care se face responsabilă, dar pe prima nu o recunoaște. Alți copii au povești asemănătoare, din care nu lipsesc amintirile când sufereau de frig și foame, erau bătuți și umiliți, având părinți bețivi și iresponsabili.
– Beneficiarii centrului de plasament Solca, ajutați să-și găsească drumul în viață
Masteranzi, studenți, elevi. Cu toții formează o familie mai mare care și-a găsit „căminul” în Centrul de plasament „Mihail și Gavril” Solca. Deși era pe „lista neagră”, printre primele centre de plasament care trebuiau desființate, făcând parte din categoria centrelor rezidențiale de tip clasic, centrul de la Solca a renăscut. Rețeta: muncă, dorință și fonduri externe. Mai întâi, în 1994, cu ajutorul unui program PHARE, a devenit primul centru mixt din județ, cu copii frați. Mai multe familii într-una singură. De la înființare și până acum, au trecut pragul acestui centru peste 400 de copii care provin din familii nevoiașe, copii ai căror părinți au murit, copii respinși de familiile naturale sau care s-au înstrăinat de propriile familii pentru că-i agresau și neglijau permanent.
În acest moment, în Centrul de plasament „Mihail și Gavril” Solca sunt înscriși 43 de copii și tineri cu vârste între 9 și 23 de ani. Aceștia găsesc în centru găzduire, îngrijire, educație, sprijin afectiv – emoțional, consiliere permanentă, socializare, cam tot ce are nevoie un copil și în familia naturală. Deși fiecare copil are povestea sa, de multe ori tristă și de necrezut, aici la Solca ei lasă deoparte trecutul și se canalizează spre ce au de făcut în viitor, cum pot să se pregătească pentru viață. Șase dintre tineri sunt studenți, unul urmează masterul, alți patru s-au înscris acum în primul an de facultate, ceilalți copii urmând cursurile Grupului Școlar „Tomșa Vodă” din Solca sau alte școli din Suceava. Pe lângă școală, acești copii sunt antrenați și în alte activități ocupaționale. La Solca există un atelier de tâmplărie, unde băieții învață o meserie și își testează îndemânarea făcând tot mobilierul necesar centrului. Centrul „Mihail și Gavril” mai are și un atelier de sculptură și pictură, coordonat de maistrul Gheorghe Bârgăuan, în care te impresionează chiar de la intrare lucrările pe teme religioase executate de copii. Un alt loc de care copiii de la Solca sunt foarte legați este micro-ferma zootehnică. Sunt copii care lasă cartea… pentru a îngriji animalele (vaci, porci, cai), știind că vor avea la masă alimente ecologice, rezultate și datorită muncii lor.
– Reamenajarea centrului de plasament cu bani de la francezi
Povestea fermei este una simplă. Totul a pornit de la o prietenie cu o fundație din Italia – „Fratello Mio”, care a adus la centru prima văcuță, după care personalul de aici a avut grijă ca aceasta să dea roade și…urmași. Pe parcurs s-au achiziționat și celelalte animale, acum ferma având șase vaci, fiecare cu nume de fată și bilețele deasupra ieslei (Carolina, Ilinca, Bianca), nume puse de copiii care le îngrijesc, cabaline și porcine. Administratorul centrului, Alexandru Maximiuc, și contabila Mariana Chirilă lucrează din 1994 la centru și sunt cei care drămuiesc cel mai bine banul. Așa s-a întâmplat și cu banii veniți de la francezi – Regiunea de Nord a Franței, finanțare care a fost folosită pentru reamenajarea centrului. În acest moment centrul cuprinde patru apartamente cu trei camere, două apartamente cu două camere, o garsonieră, teren de sport, bibliotecă cu peste 5.000 de volume, cărți ce provin de la Casa de copii de la Siret, și două case de tip familial pentru tinerii proveniți din sistem. Dacă tinerii nu mai urmează o formă de învățământ după 18 ani, ei mai pot fi ajutați trei –șase luni, până ce își găsesc un loc de muncă. Atât fosta șefă a Centrului de plasament, Carmen Chirilă, proaspăt pensionară, în fața căreia atât copiii, cât și colectivul „își ridică pălăria”, pentru că multe dintre realizările din centru i se datorează ei, cât și actualul șef – Eugen Besenyei, doresc să îmbunătățească viața acestor copii, să le ofere cât mai multe posibilități de formare pentru viață și, nu în ultimul rând, să atragă fonduri pentru dotările centrului de plasament. La Solca, un lucru mai rar întâlnit (din păcate) s-a implicat foarte mult și Primăria pentru menținerea acestui centru, oferind teren pentru micro-ferma zootehnică și imobilele în care s-au amenajat casele de tip familial. Dotarea acestor case s-a făcut cu bani de la Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS). În fiecare an, personalul centrului de plasament caută resurse pentru a trimite copiii în tabere. În viitor, ar dori să existe un schimb între mai multe centre din țară, astfel ca grupe de copii din Solca să plece în alte orașe, iar alți copii să vină la Solca.
