Răspunde pr. Marius-Ionuț Tabarcea, parohia Poienița, Protopopiatul Pașcani
– Spuneți-ne, vă rugăm, părinte, cât de important este pentru creștini actul postirii?
E bine să știm că postul este de origine divină, fiind respectat atât în Vechiul Testament, cât și în Noul Testament, Însuși Mântuitorul Hristos practicându-l și recomandându-l urmașilor Săi.
Postul are și un înalt sens religios. El este un act de cinstire a lui Dumnezeu, o jertfă benevolă din partea creștinului. Este un exercițiu de înfrânare a poftelor și a patimilor, un mijloc de întărire a voinței și de practicare a virtuții, o formă a pocăinței și un mijloc de desăvârșire.
Postul este o necesitate, din mai multe motive: este o formă de a-ți aduce aminte de cei necăjiți, ne învăță să fim liberi, ascultători și să înțelegem roadele înfrânării. Postind de mâncare, vom învăța să postim și de înjurături, de bârfe, de a judeca. Prin post ne mândrim mai puțin. Postul ne aduce aminte de împărăția cerurilor, de viața veșnică și ne pregătește sufletește pentru marile sărbători ale Bisericii. Postul ne îndeamnă la rugăciune, ne apropie de Dumnezeu.
– Cum putem înțelege postul trupesc și sufletesc?
Postul trupesc presupune înfrânare de la mâncare pe un timp limitat, cu scopul de a ne ruga mai curat lui Dumnezeu și de a ne stăpâni firea, iar cel sufletesc înseamnă înfrânarea limbii, a ochilor, a auzului de la cele rele, a mâinilor să nu lucreze vreun păcat și a voinței ca să nu accepte săvârșirea vreunui păcat.
– Avem vreun folos dacă practicăm numai una dintre aceste forme ale postului?
Postul trupesc, fără post sufletesc, este lipsit de valoare morală. Adevăratul post este acela care îmbină în mod fericit cele două aspecte ale lui, când reținerea de la bucate este unită cu reținerea de la păcate și cu efortul continuu spre virtute și progres duhovnicesc. „Postul cel adevărat – spune Sf. Vasile cel Mare – constă în reținerea de la cele rele. Dezleagă toată legătura nedreptății, iartă aproapelui tău vătămările, dăruiește lui datoriile. Tu nu mănânci carne, dar mănânci pe fratele tău. Tu te reții din vin, dar nu înfrânezi zburdările trupului. Tu nu mănânci până seara, dar petreci ziua cu procese.“
(Despre post, 10).
