Pomenirea Preacuvioasei Maicii noastre Macrina

Soră a sfântului Vasile cel Mare (prăznuit la 1 ianuarie) li a sfântului Grigorie de Nyssa (prăznuit la 10 ianuarie), sfânta Macrina era cea mai mare din cei zece copii ai acestei familii de sfinți. La nașterea ei (anul 327), un personaj misterios i-a apărut în trei rânduri mamei ei, poruncindu-i să dea copilei numele de Tecla, prima muceniță și modelul fecioarelor creștine (prăznuită la 24 septembrie). Ea a păstrat secret acest nume și a dat copilei numele bunicii ei, Macrina cea Bătrână, care a fost uceniță a sfântului Grigorie Taumaturgul (prăznuit la 17 noiembrie) și a trăit câțiva ani în pădurile din Pont, în timpul Mării Persercuții.
Această sfântă, fiind împodobită cu frumusețea trupului și de neam bun, a fost logodită după un mire asemenea ei. Și numai cât se logodiră, logodnicului ei, prin locuri străine, i s-a întâmplat moarte. Iar fericita Macrina, vrând alții mulți să o ia, și-a ales văduvia, cu nimic ispitind-o dulceața nunții. De aceea, osebindu-se de toată împreunarea lumească, trăia cu maică-sa, silindu-se și nevoindu-se cu dumnezeieștile Scripturi, și hrănind, ca o a doua mamă, pe cei ce erau născuți după dânsa, frați și surori. Căci, fiind de toți zece prunci, ea era mai mare. Și trăind cu cuviință și sihăstrește până la cea de apoi răsuflare, către Domnul s-a dus. (Calendar ortodox 2007)