Polițiști insuficienți, cheltuieli mult mai mari și întârzieri de aproape jumătate de oră la apelurile 112

Secțiile de Poliție Rurală, conceptul gândit de mai marii Poliției Române pentru a renunța la posturile de poliție comunale și a crește operativitatea polițiștilor în mediul rural, s-a dovedit a fi un fiasco și, ca drept dovadă, la aproape un an de la demararea acestui proiect, șefii de la București revin la vechiul sistem.
Astfel, de la 1 septembrie a.c., polițiștii se reîntorc la posturile de poliție comunale și vor acoperi comuna de care răspund 24 de ore din 24.
Potrivit adjunctului șefului Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Suceava, comisarul-șef Ioan Crap, Secțiile de Poliție Rurală vor funcționa în continuare, însă aici vor lucra mult mai puțini oameni, de regulă ofițeri care vor coordona activitatea a mai multor posturi de poliție comunală și care se vor implica direct în cauzele complexe.
După ora 16:00, posturile de poliție, închise
La nivelul județului Suceava s-au constituit în septembrie 2011 nu mai puțin de 15 Secții de Poliție Rurală, fiecare secție având în responsabilitate circa șase comune și fiind condusă de către un ofițer.
La insistențele șefilor IPJ Suceava, mai marii de la București au acceptat să funcționeze în aceeași structură ca cea dinaintea reorganizării poliției din mediul rural șase posturi de poliție comunală (Dumbrăveni, Dornești, Ulma, Izvoarele Sucevei, Crucea și Cârlibaba), precum și poliția comunală Șcheia.
În rest, la celelalte posturi de poliție a rămas câte un singur polițist, care lucra doar de la ora 8.00 la ora 16:00. În afara orelor de program, ordinea și liniștea publică în comuna respectivă era asigurată de către o patrulă de poliție din cadrul secției, care avea nu una, ci mai multe comune de patrulat, plus intervențiile la 112.
„Au fost și puncte tari și puncte slabe”
La nivelul unor secții s-au stabilit câte două patrule pe schimbul II (14:00-22:00) sau pe schimbul III, având în vedere că în aceste intervale s-au înregistrat cele mai multe evenimente pe raza comunelor aflate în competență.
Comisarul-șef Ioan Crap explică că pe hârtie proiectul secțiilor de poliție rurală arăta foarte bine, însă pus în practică, cu polițiști insuficienți și pe fondul recesiunii financiare, conceptul a scârțâit serios, iar oamenii din mediul rural au acuzat lipsa poliției în localitățile lor.
„Au fost și puncte tari și puncte slabe”, subliniază adjunctul șefului IPJ Suceava. „Multe secții au avut dificultăți în asigurarea prezenței unui echipaj de poliție pentru fiecare schimb. De asemenea, a crescut timpul de reacție la evenimente din cauza distanțelor mari pe care trebuie să le parcurgă patrulele pentru a interveni”, a subliniat comisarul-șef Crap, dând ca exemplu și raportul polițist-populație care este în prezent de un polițist la 1.106 locuitori.
Au crescut cheltuielile cu aproximativ 30%
La puncte slabe, Ioan Crap a trecut și reacția locuitorilor din mediul rural care au resimțit lipsa polițiștilor din fostele posturi: „Oamenii au considerat că vechiul sistem de organizare permitea o relaționare mai apropiată cu instituția poliției și o mai bună abordare a problemelor identificate”.
Proiectul Secțiilor de Poliție Rurală a dus automat și la creșterea cheltuielilor de personal și pentru întreținerea mijloacelor de transport cu aproximativ 30% față de vechiul sistem.
Asta, în condițiile în care conducerea IPJ Suceava reușește cu greu să drămuiască banii, și așa puțini, pe care îi primește de la București.
Scăderea numărului accidentelor rutiere
Reorganizarea poliției rurale a avut și puncte tari, susține comisarul-șef Ioan Crap, în principal constatarea și prevenirea mai multor infracțiuni și contravenții, fapt datorat prezenței patrulelor de poliție în teren.
Practic, prin faptul că polițiștii nu mai stăteau la un singur post, având grijă doar de comuna lor, ci au fost puși să patruleze prin mai multe localități, a dus la creșterea constatărilor la regimul circulației, la creșterea numărului de fapte penale surprinse în flagrant și a celor pe linie silvică.
Prin faptul că autospecialele secțiilor de poliție erau scoase periodic pe principalele drumuri din zona de competență s-a reușit scăderea semnificativă a accidentelor rutiere (cu peste 50 față de aceeași perioadă a anului trecut).
Întârzieri la intervențiile la apelurile 112
Cu polițiști puțini, care trebuiau împărțiți pe trei schimburi, concedii de odihnă, libere, medicale, cu bani prea puțini pentru pretențiile șefilor de la Capitală, Secțiile de Poliție Rurală s-au chinuit care cum au putut să facă față situației din zona de competență.
La o singură patrulă pe noapte, de exemplu, și la cinci-șase comune de acoperit, era imposibil să răspunzi la timp solicitărilor oamenilor.
La majoritatea secțiilor, o patrulă de poliție avea de acoperit zeci de kilometri, iar dacă echipajul era într-un capăt al comunei, la un apel 112, și erau solicitat la o altă intervenție, în celălalt capăt, oamenii legii nu aveau pur și simplu cum să răspundă cu promptitudine.
Așa s-a ajuns în situația în care oamenii legii să vină la locul unui eveniment și la câteva zeci de minute după ce acesta a fost sesizat la 112.
Deși șefii IPJ Suceava se feresc să o spună, mai marii Poliției Române au lăsat practic zeci de comune descoperite în fața infractorilor.
„În primele șapte luni de la operaționalizarea secțiilor au fost sesizate 4.715 evenimente prin intermediul 112. La 2.164 dintre acestea, timpul de reacție a fost sub 10 minute, în 1.290 de cazuri între 10 și 15 minute, în 647 de cazuri între 15 și 20 de minute, iar în 644 de cazuri timpul de reacție a fost de peste 20 de minute. Creșterea timpilor de reacție se justifică prin faptul că distanțele care trebuie străbătute sunt foarte mari, există câte o singură patrulă pe schimb și trebuie să intervină pe toată zona de responsabilitate”, a declarat comisarul-șef Ioan Crap.
Cele mai multe evenimente sesizate prin 112 s-au înregistrat la Marginea (498), la Moara (442) și la Vicovu de Jos (432), iar la polul opus s-au situat Secția Pojorâta (156) și Mitocu Dragomirnei (173).
Statistici: Aproape 5.000 de infracțiuni sesizate în șapte luni
În primele șapte luni de la înființarea secțiilor de poliție rurală au fost sesizate 4.906 infracțiuni, din care cele mai multe, 2.935, de natură judiciară.
În această perioadă s-a început urmărirea penală în cazul a 1.794 de infracțiuni, 421 dintre acestea fiind flagrante.