„Poliția Animalelor”, ONG-ul ai cărui lideri sunt acuzați că au „furat” titulatura și însemnele Poliției Române, că și-au făcut mașini cu girofar întocmai ca cele ale polițiștilor, copiind emblemele și chiar acronimul MAI (n.r. – Ministerul Administrației și Internelor) din numărul de înmatriculare, a ajuns și la Suceava. Cel puțin, pe hârtie.
În realitate, la noi în județ, protectorii cu uniforme ale necuvântătoarelor nu au salvat nici un animal. În schimb, au făcut deja câteva victime.
Au închiriat sediu și nu au mai plătit chiria
Pe site-ul Inspectoratului General de Poliție pentru Protecția Animalelor – așa cum sună titulatura oficială a organizației, finanțată din fonduri europene, figurează la rubrica „Centre teritoriale” și județul Suceava.
Sediul este în municipiul Suceava, pe strada Ana Ipătescu, nr. 3, etaj I, iar ca persoană de contact apare numele Carmen Ștefania Stoica, cea care are funcția de inspector-șef interimar.
Curiozitatea ne-a împins să mergem la adresa respectivă, ajungând la un imobil din apropierea Hotelului Bucovina.
La etajul I, ușa de la intrarea în încăperea care ar fi trebuit să fie sediul „Poliției Animalelor” era închisă și nici urmă de vreun însemn sau afiș care să dea de înțeles că acolo ar fi cartierul general al „polițiștilor” de pisici, câini ori alte viețuitoare ale căror drepturi au fost încălcate.
Întrebăm la un cabinet medical de la același etaj și la o firmă cu sediul în aceeași clădire. Toți ridică din umeri.
În cele din urmă, când eram pe picior de plecare, la o altă ușă, la un metru de presupusul sediu al „Poliției Animalelor”, dăm de o femeie care își aduce aminte că spațiul respectiv a fost închiriat în urmă cu câteva luni, însă nu a văzut vreo persoană să vină pe acolo.
Aflăm că spațiile respective aparțin Societății Cooperative Meșteșugărești Unirea, așa că următoarea oprire e în biroul președintelui acesteia, Dumitru Babliuc. Acesta aproape că-și pune mâinile în cap când află ce problemă ne interesează. Președintele de la Unirea ne povestește că la începutul acestui an, pe la mijlocul lui ianuarie, a închiriat spațiul de pe Ana Ipătescu nr. 3 Federației Comisariatului pentru Societatea Civilă, structură din care face parte „Poliția Animalelor”.
Destinația era clară și stipulată în contract: sediu–birou pentru Inspectoratul General de Poliție pentru Protecția Animalelor. Chiria lunară: 570,5 lei.
Cum cei de la Unirea nu au primit în lunile care au urmat nici un leu pentru chirie, au decis rezilierea contractului, notificându-i pe mai marii „polițiștilor” de la București că au de achitat 2.116,37 de lei, în caz contrar urmând să se adreseze instanței de judecată.
La prima notificare, pe faxul SCM Unirea a ajuns de la București răspunsul celor de la „Poliția Animalelor” – sediul central: „Vă rugăm să aveți amabilitatea de a ne amâna cu plata până la data de 29.04.2011”. Amabilitate a fost, însă plata nu s-a mai făcut.
Explicația purtătorului de cuvânt al „Poliției Animalelor”
La al treilea telefon dat la sediul Inspectoratului General de Poliție pentru Protecția Animalelor, operatoarea de serviciu reușește să dea de urma unui purtător de cuvânt.
Se prezintă: Valentin Postăvaru, după care, întrebat de problema cu spațiul închiriat și chiria neachitată de la Suceava, ne explică ferm că nu există o asemenea situație și că sigur e vorba de o neînțelegere.
„Dați-i vă rog celui care spune că-i datorăm bani numărul meu să mă sune”, a replicat persoana de la celălalt capăt al firului.
„Angajat” la „Poliția Animalelor”: „E o mare țeapă”
În paralel cu verificările făcute pe teren, am încercat să sunăm și la numerele de telefon mobil care figurau pe site-ul „Poliției Animalelor”, la Centrul teritorial Suceava, în încercarea de a da de inspectorul-șef interimar Carmen Ștefania Stoica.
La primul număr la care am sunat ne-a răspuns o voce de bărbat. „E o mare țeapă”, a început acesta conversația pe tema „Poliția Animalelor”.
Dorind să rămână anonim, bărbatul ne-a explicat că, încă de anul trecut, a aflat de înființarea „Poliției Animalelor” și de faptul că se fac angajări. Taxa de participare era de 1.000 de lei și, după un concurs la sediul de la București, a fost admis.
„La Suceava, eram vreo opt care să lucrăm la «Poliția Animalelor». Ne-au spus să ne găsim un sediu, pe care îl vor închiria ei, că ne vor trimite tehnică, uniforme și ne vom apuca de treabă. A trecut mai bine de un an de atunci și nimic. Am renunțat toți. Nu am văzut nici un leu de la ei, dar în schimb, cu deplasările la București, la așa-zise ședințe, plus tot ce a mai fost nevoie, am cheltuit vreo 2.500 de lei”, ne mărturisește fostul „polițist”.
Am reușit să luăm legătura telefonic și cu Carmen Ștefania Stoica. Femeia ne-a spus că a renunțat și ea, din cauza unei probleme de sănătate, iar apoi ne-a închis telefonul în nas și nu a mai răspuns.
Se pregătește încă un „inspector-șef de poliție” în județ
Purtătorul de cuvânt are un răspuns și în această privință. „O domnișoară care nu are experiența necesară”, explică Valentin Postăvaru retragerea inspectorului-șef interimar Carmen Ștefania Stoica.
Cât despre restul sucevenilor „angajați” drept agenți ori inspectori, completează Postăvaru, „vor fi repuși în drepturi, imediat când vom avea un inspector-șef la Suceava”.
Când se va întâmpla asta? Răspunsul vine prompt: „Cât de curând. Sunt trei persoane propuse să ocupe această funcție, după care vom începe treaba la Suceava și sper să avem parte și de sprijinul dumneavoastră”, precizează purtătorul de cuvânt al „Poliției Animalelor”.
Poliția Română a dat în judecată „Poliția Animalelor”
„Poliția Animalelor” a fost înregistrată la OSIM pe 4 mai 2010, iar câteva luni mai târziu au fost înregistrate însemnele de pe autovehiculele de serviciu, care seamănă izbitor cu cele ale Poliției Române.
Angajații controversatului ONG sunt agenți, inspectori sau comisari, iar liderii polițiștilor animalelor explică că aceste nu sunt grade, ca în poliție, ci funcții.
Cât privește faptul că folosesc MAI în numerele de înmatriculare, explicația lor e uluitoare: vine de la luna mai, când a fost înregistrat ONG-ul.
Șeful Poliției Române, chestorul Liviu Popa, a anunțat că a cerut judecătorilor să anuleze marca „Poliția Animalelor”, întrucât aceasta „a fost solicitată cu rea-credință, este contrară ordinii și liniștii publice și creează confuzie”.
„Conduita Comisariatului pentru Societatea Civilă evidențiază faptul că înregistrarea mărcii a fost deturnată de la scopul prevăzut de lege, și anume acela de a distinge serviciile sale de cele ale Poliției Române, la acela de a crea confuzie și a da impresia că «Poliția Animalelor» este o structură a Poliției Române”, a mai declarat chestorul Liviu Popa.
Câini comunitari otrăviți în masă. Sute de suceveni mușcați an de an
În ultimii ani, pe raza municipiului Suceava au fost semnalate foarte multe cazuri de câini comunitari otrăviți. Poliția a demarat de fiecare dată o anchetă, însă, până în prezent, nici un rezultat.
Paradoxal, în ciuda campaniilor de sterilizare a câinilor vagabonzi din ultimii ani, în continuare, străzile municipiului reședință de județ sunt pline de astfel de exemplare.
Autoritățile sunt de părere că această situație este datorată și numărul mare de câini comunitari aduși, cu mașini clandestine, din alte zone ale județului sau chiar din alte județe.
Totuși, până în prezent, nu am auzit despre astfel de transporturi interceptate în trafic de poliție.
Anual, sute de suceveni ajung la spital mușcați de câinii comunitari.
Anul trecut, primarul Ion Lungu declara că „80% dintre suceveni ar fi de acord cu eutanasierea câinilor vagabonzi”.
Cai maltratați în stradă
Au apărut de asemenea și cazuri de cai maltratați în stradă, bătuți chiar de stăpânii lor cu o cruzime de neînțeles.
Un exemplu este cazul de la sfârșitul lunii august a anului trecut, atunci când, la marginea drumului spre Mănăstirea Dragomirna, un cal subnutrit și plin de lovituri a fost lăsat să moară în stradă de către stăpânul său.
După aproape trei ore, în care am sesizat autoritățile locale, poliția, reprezentanți ai Direcției Sanitar Veterinare, finalul a fost unul tragicomic.
În miez de noapte, calul a fost aruncat într-o căruță și luat acasă, mai mult obligat de autoritățile care nu aveau unde să-l ducă, chiar de către cel care l-a aruncat în stradă, după ce și-a vărsat furia pe animalul care nu mai putea trage la căruță.
Vinovatul a scăpat doar cu avertisment.
