PNL precizează că „ieșirile” unor parlamentari liberali, pe bloguri sau în conferințe de presă individuale, privind reforma sistemului constituțional, reprezintă puncte de vedere „strict personale” și nu constituie în niciun fel viziunea partidului în legătură cu acest subiect.
Biroul de presă al PNL a transmis, miercuri, un comunicat de presă, în care face o serie de precizări în legătură cu propunerile de reformare a sistemului constituțional „prezentate de câțiva parlamentari liberali”.
Conform sursei citate, subiectul s-a aflat pe ordinea de zi a Biroului Permanent Central al PNL din data de 15 februarie, iar senatorul Teodor Meleșcanu a prezentat BPC sinteza unui material privind reforma constituțională, document care conține principiile în jurul cărora va fi dezvoltată viziunea partidului privind reformarea statului român.
„În scopul realizării unei dezbateri serioase asupra reformei constituționale, PNL a înființat o comisie condusă de Teodor Meleșcanu, care va centraliza propuneri și puncte de vedere ale parlamentarilor și specialiștilor din filialele și comisiile de specialitate ale PNL”, se arată în comunicat.
Toate aceste propuneri vor fi solicitate până la data de 10 martie, urmând ca PNL să înainteze spre dezbatere opiniei publice „o propunere bine structurată pentru reformarea statului român în toate domeniile”.
„«Ieșirile» unor parlamentari pe bloguri sau în conferințe de presă individuale reprezintă puncte de vedere strict personale și nu constituie în niciun fel viziunea Partidului Național Liberal în legătură cu acest subiect deosebit de important pentru România”, subliniază comunicatul.
Deputații Tudor Chiuariu și Călin Popescu Tăriceanu și-au făcut publice, miercuri, propunerile privind reforma constituțională.
Tudor Chiuariu a lansat, miercuri, în dezbatere publică proiectul său pentru revizuirea Constituției, intitulat „Constituția Libertății”. El propune, printre altele, desființarea funcției de președinte, arătând că șeful statului nu poate fi arbitru, iar experiența relației dintre acesta și primul-ministru a fost de conflict sau de subordonare servilă.
Chiuariu mai propune limitarea numărului serviciilor secrete la trei, un Guvern cu maxim 15 ministere, un Parlament cu maxim 200 de membri și cu două Camere cu atribuții diferite, instituționalizarea opoziției parlamentare, obligativitatea dezbaterii publice prealabile actelor legislative și controlul mai strict asupra executivului, prin moțiuni și prin controlul de constituționalitate parlamentar al ordonanțelor, depolitizarea și reforma justiției, prin schimbarea modului de numire în funcțiile de conducere, reforma Consiliului Superior al Magistraturii, interdicția ca organizarea judiciară să facă obiectul ordonanțelor sau ordonanțelor de urgență, un buget minim alocat justiției, o Curte Constituțională mai eficientă.
Tot miercuri, liderul grupului parlamentar PNL din Camera Deputaților, Călin Popescu Tăriceanu, a susținut o conferință de presă, la Parlament, pe tema reformei constituționale. Fostul premier a prezentat în acest sens un set de 10 propuneri.
Tăriceanu propune, printre altele, ca Senatul să reprezinte comunitățile locale, iar Camera Deputaților să adopte proiecte de lege. El a explicat că Senatul va deveni o Cameră de reprezentare a comunităților locale, a intereselor acestora, „o Cameră în care se vor dezbate problemele comunităților locale”. Fostul premier propune ca legile, organice și ordinare, să fie dezbătute și adoptate numai de Camera Deputaților. „Iar pentru prima categorie de legi, legile organice, vom introduce procedura celor două lecturi”, a adăugat Tăriceanu.
Liderul deputaților PNL propune ca cele două Camere să dezbată și să voteze în plenul reunit doar Legea bugetului, votul de învestitură al Guvernului, moțiunile de cenzură și legile constituționale.
„La sesizarea unui număr de deputați, Senatul va putea lua în discuție legile adoptate de Camera Deputaților și, cu o majoritate de două treimi, va putea cere Camerei, o singură dată, să rediscute anumite legi”, a precizat liberalul.
Liderul deputaților PNL propune, de asemenea, ca președintele să aibă rol de mediator, să fie obligat să desemneze premier persoana sprijinită de o majoritate paralementară, iar decretele sale să fie contrasemnate de către primul-ministru.
