Părinții care își lasă bebelușii să plângă până la epuizare pun în pericol chiar sănătatea propriilor odrasle.
Potrivit unui studiu recent, plânsul în exces reduce cantitatea de oxigen care ajunge la creier, iar la bebelușii născuți prematur poate provoca daune care se manifestă prin deficiențe de atenție și memorare chiar de la vârsta preșcolară și școlară. Cel puțin aceasta este concluzia la care au ajuns cercetătorii de la Universitatea din Florența și de la Spitalul Meyer.
O echipă de specialiști a pus la punct un sistem de recepție sincronizată de date provenind de la instrumente diverse, complet neinvazive: un spectroscop cu infraroșii pentru înregistrarea nivelului de oxigenare cerebrală, un microfon instalat în mod optim pentru a înregistra plânsul și un pulsoximetru, pentru înregistrarea oxigenării periferice și a ritmului cardiac, prin intermediul unui senzor aplicat pe piciorușul bebelușului.
Aceste date adunate și sincronizate au oferit o imagine exactă a ceea ce se întâmplă când un bebeluș plânge mai mult timp. „Ne-au fost confirmate bănuielile pe care le aveam înainte de a porni la drum și anume că plânsul îndelungat poate provoca o dezoxigenare a sângelui și creierul organismelor care nu sunt complet formate, cum se întâmplă la copiii născuți prematur, poate fi afectat, putându-se ajunge la serioase probleme evolutive”, cred specialiștii.
