Pinguinu’ la Națională!

În pofida promisiunilor făcute mie însumi, m-a furnicat și, în loc să nu mă uit la nici unul din meciurile primei etape din 2011, le-am urmărit pe toate. Ar fi absurd să vă spun acum că a fost ultima oară. Că din etapa următoare abandonez definitiv. Că nu mai urmăresc de acum înainte decât Arsenal, Milan și Real. Tot nu mă mai credeți, așa că am să mă uit la orice meci care nu încalecă partidele de fotbal adevărat programate la aceeași oră. Din ceea ce am văzut în cele 4 zile (de vineri seară, când rapidiștilor le mai lipseau doar schiuri pe ninsoarea aia sălbatică, și până luni, când Astra și Bistrița au arătat ceea ce știu ele mai bine, adică nimic) aș putea trage câteva concluzii deloc dătătoare de speranțe în perspectiva meciului cu Luxemburg (că cel cu Bosnia e ca și rezolvat!). În primul rând, am rămas cu o întrebare fără răspuns: ce-or fi făcut băieții ăștia pe timpul pauzei de aproape 3 luni? Că o considerabilă majoritate a rămas fără benzină după mai puțin de o oră de joc. N-am înțeles despre ce titlu se tot vorbește, din moment ce ălea care pretind că-l vor n-au arătat nici un picuț de fotbal. Despre vreo echipă întreagă care să joace ceva cât de cât asemănător cu ceea ce vedem la alții, nici pomeneală. Iar luați la bucată, cum ziceam, lucrurile stau încă mai rău. Singurul fotbalist care s-a distins în cele 8 meciuri văzute a fost unul Wesley de la Vaslui. Are însă un mare defect și el: nu-i român, deci nu poate juca contra Bosniei. Asta, că tot vorbim despre cine ar putea înscrie miraculosul gol al speranței: Mutu este apatic cum nu l-am văzut vreodată, Marica a fost acceptat în vestiarul Stuttgart-ului probabil fiindcă și acolo trebuie să dea cineva cu mopul, Stancu s-a fâsâit după un început senzațional. Și gata. La intern, prăpăd, că doar nu-l vedeți pe Dică dând-o în ațe. Poate Torje, poate Zicu să facă față, numai că primul e cam gras, iar ălălalt cam prichindel. Apropo: dacă în această etapă am văzut unul jucând chiar bine în cele vreo 70 de minute cât a jucat, atunci ăla a fost Florentin Petre. Da, da, Pinguinul cu Crampoane. Răzvane, ce stai? Ia-l repede la Națională. Dacă o trăi până atunci, că nu știu cât e speranța de viață la pinguini.