„Picturi pe ”

„Însoțiri de credit”
„Țăranul se găsesce adesea în strâmtoare de bani; atunci aleargă la un cămătar și îi vinde pe nimic vita de la casă. Un credit pe termin scurt nu-i folosesce, căci numai după recoltă și după vândarea productelor sale, poate pune mâna pe bani. Negustoriul și meseriașul pot profita de un credit mai scurt, fiindcă afacerile lor se regulează mai repede, dar’ țăranul n’are de cât o recoltă pe an. Camăta joacă la țăran un mare rol ruinător, și nici nu poate fi altfel, fiindcă creditul personal lipsesce cu totul. Prin înființarea însoțirilor de credit se vor desființa treptat lipitorile satelor, care au sărăcit și sărăcesc comunele noastre”.
„Revista Politică”, Anul II, nr. 12, Suceava, Noemvre 1887.
„Picturi pe «barbă»”
„Într-o zi la Întreprinderea de industrie locală din Fălticeni s-a prezentat o delegată a cooperației meșteșugărești «Progresul» din orașul Reghin. Venise să angajeze efectuarea unor tablouri-portrete mărite. S-au găsit destui doritori să-și vadă chipul pictat.La salarii, contabilitatea a reținut muncitorilor suma de 3228 lei pe care a expediat-o cooperativei. Cît despre tablouri…ioc! După cum s-a aflat, delegata…a dispărut. Rămâne de răspuns la o întrebare: cum și-a permis acel contabil să rețină sume de bani fără un contract prealabil, numai pe «barba» unor urme de penel pe care nici nu le-a zărit? Pînă la apariția tablourilor îl «pictăm» noi pe el”.
„Zori Noi”, Anul XXVI, nr. 7444, Suceava, Joi 25 noiembrie 1971.