Peste o sută de indieni, pakistanezi și afgani, azilanți la Rădăuți

Numărul solicitanților de azil politic în țara noastră a crescut constant, conform statisticilor, după aderarea țării noastre la Uniunea Europeană, iar acest lucru determină atât autoritățile statului, cât și unele ONG-uri să se preocupe de integrarea celor cărora li se și aprobă să rămână pe plaiurile mioritice.
Numai la Centrul pentru Refugiați din Rădăuți s-au înregistrat, de la începutul acestui an, 114 solicitări de azil, față de 156 pe tot parcursul anului 2008. Astăzi, în centru sunt internate 28 de persoane, dintre care 18 solicitanți de azil. Având în vedere dinamica imigrărilor, Oficiul Român pentru Imigrări, în parteneriat cu Asociația pentru Rezolvarea Alternativă a Disputelor (ADRA) va finanța și va sprijini elaborarea unui ghid care să sprijine integrarea celor care obțin drept de ședere în România.
Proiectul a fost lansat la Prefectura Suceava, cu participarea reprezentanților tuturor instituțiilor interesate. Costul proiectului se ridică la 350.620 de lei, din care 93,69 la sută este suportat de autoritatea contractantă.
Scopul proiectului promovat de ADRA este îmbunătățirea integrării sociale a celor numiți oficial resortisanți ai țărilor terțe (RTT) sau azilanți, în vorbirea de zi cu zi, prin informarea lor cu privire la drepturile, obligațiile și oportunitățile de integrare pe care le au pe teritoriul țării noastre. La ora actuală, în România, conform ultimelor statistici, erau 51.360 RTT cu drept de ședere temporară și 5.500 RTT cu drept de ședere legală. Reprezentantul Centrului pentru Refugiați Rădăuți a arătat la lansarea proiectului, că față de anul trecut s-a schimbat și structura etnică a solicitanților de azil.
Limba, diferențele culturale și lipsa de relații sociale, vulnerabilitățile străinilor care rămân în România
Astfel, dacă în 2008 autoritățile române s-au confruntat cu un număr mare de refugiați din Serbia care se declarau țigani persecutați etnic în țara lor, anul acesta cei mai mulți solicitanți de azil de la Rădăuți provin din India, Pakistan și Afganistan, dar și din țări africane. Inițiatorii proiectului apreciază că problemele azilanților și vulnerabilitatea lor sunt în general legate de barierele de limbă, de diferențele culturale, de lipsa de relații sociale și de necunoașterea drepturilor și obligațiilor pe care le au, ceea ce face extrem de dificil accesul lor la serviciile oferite de instituțiile publice locale care îi pot sprijini în procesul de integrare, precum Inspectoratul Școlar, Casa Asigurărilor de Sănătate, Oficiul de Șomaj, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Poliția etc.
Cele 6.000 de ghiduri care vor fi realizate vor fi în limbile română, engleză și alte trei limbi care vor fi recomandate de Oficiul Român pentru Imigrări, în funcție de numărul și țările de proveniență a azilanților. ADRA, prin managerul de proiect Adriana Otilia Lungu, este de părere că acest instrument de lucru care va fi distribuit la nivel național va fi util nu numai principalilor destinatari – azilanții, ci și Centrului Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil din Rădăuți(Centrul de Refugiați) și celorlalte instituții ale statului care au tangență cu integrarea socială a celor care obțin drept de ședere legal în România. Menționăm că este considerată azilant persoana care a cerut azil, fiind luată în evidențele unui stat înainte de a obține statutul de refugiat.